............................................................................................................................................................................................................................ Meditatia Isihasta este perla stralucitoare a spiritualității occidentale. Permite pentru oricine o practica obținerea unui miracol: a fi spiritual în mijlocul vietii, a avea pace in suflet indiferent de cat de agitata si dificila ar putea fi viata. SUNTEM IN LUME, DAR NU SUNTEM AI LUMII Aici link-ul pentru INITIERE TEORETICA IN MEDITATIA ISIHASTA ................................................................................................................................................................

V0

 

 

 

 

 

 

 

Roma ne-a copleşit pe toţi cu frumuseţea ei atât profundă, cât mai ales “aparentă”. Nu am văzut nicăieri în Europa atâta “artă stradală” şi atâtea biserici splendide. Aşa m-am şi gândit s-o numesc: artă stradală, artă în stradă – pentru că la Roma arta a coborât, cândva demult, în stradă, din palatele impunătoare, din casele maiestoase, din muzee şi biserici. Atâtea fântâni şi atâtea sculpuri masive prin pieţe, de aveai impresia că piatra, bazaltul, marmura şi bronzul au o trăire a lor particulară şi prind viaţă, cu de la sine putere, pe te miri unde, prin cetate. Iulie 2009. Eram cu toţii fericiţi şi emoţionaţi că vom avea onoarea să cântăm la Missa de la Vatican. Repetasem o iarnă şi o primăvară pentru momentul acesta. Iar pentru mine, personal, a fost o decizie deloc uşoară, ca să nu ratez acest moment unic.

 

V1

 

 

 

 

 

 

 

Motivaţia era una puternică şi ne-a fost inspirată direct de dirijorul nostru, Voicu Popescu – e lucru rar să fii invitat să reprezinţi România la Festivalul Internaţional de Muzică Sacră Corală de la Roma şi Vatican. Era, în acelaşi timp, şi o mare răspundere, foarte puţine coruri din România având ocazia cânte la Sfânta Slujbă de la Bazilica Sfântul Petru din Vatican. Mai mult, participarea noastră într-un festival coral internaţional în Italia avea un parcurs nu mai puţin spectaculos: un concert inaugural în Basilica St. Ignazio, o participare (muzicală, fireşte) la Missa de la Pantheon, alte concerte de stradă în Roma şi în apropierea ei, şi un ultim concert în Veneţia, la Biserica Santa Maria di Nazareth (Chiesa degli Scalzi).

 

v2

 

 

 

 

 

 

v3

 

 

 

 

 

 

 

La concertul inaugural de la Biserica St. Ignazio am prezentat trei lucrări: Ave Maria de Javier Busto Eli, Eli de Gyrgy Dek Bardos Benedic, Anima Mea de Dominique Gesseney-Rappo (w500) Corul SOUN Sâmbătă, 18 iulie, la Missa de la Vatican am prezentat creaţii corale româneşti din repertoriul ortodox: Introito: De frum’seţea Fecioriei Tale de Paul Constantinescu Ofertorium: Mărire-ntru cele ‘nalte de Nicolae Lungu Comuniune: Nunta din Caana Galileii de Anton Pan şi Doamne Isuse Hristoase de Gheroghe Cucu Final: Doamne, Miluieşte de Paul Constantinescu (w460) Baldachinu Ca un creştin care participă la o liturghie şi cu vocea, vreau să vă mărturisesc că acustica spaţiului sacru din incinta Bazilicii San Pietro este una cu adevărat minunată.

v4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O experienţă extraordinară, copleşitoare, puternică. Am fost aşezaţi în stânga, între altarul din spate şi maiestosul baldachin de bronz aflat deasupra mormântului Sfântului Petru şi direct sub Dom (Tronul Sfântului Petru). Recunosc că-l pierdeam des din ochi pe dirijor pentru că nu e lucru uşor să te poţi concentra în vecinătatea celor 4 piloni uriaşi al marelui altar papal din centru. Ochii îmi lunecau pe bronzul greu, sculptat măiastru, pâna sus, sus, pe tavan acolo unde se întâlneau cu sunetele noastre. Mi-a părut rău că Papa Benedict al XVI-lea nu a putut fi prezent la slujbă. Mi-ar fi plăcut tare mult să-l văd oficiind, însă ni s-a explicat, de către un cardinal trimis special, că nu poate fi prezent din motive de sănătate. La final, a venit acelaşi cardinal care ne-a spus că Suveranul Pontif a fost foarte plăcut impresionat şi ne-a mulţumit pentru cântarea pe care am prezentat-o în timpul litughiei: ascultase Missa la radio.

v5

 

 

 

 

 

 

 

De ce cred că a fost şi un moment unic, irepetabil, printre multele altele extraordinare trăite la Roma? Pentru că toate intervenţiile corale din timpul Missei au fost creaţii liturgice ortodoxe şi asta cred că a fost o premieră şi pentru Bazilica San Pietro; cu certitudine, singura prezenţă românească ortodoxă din ultimii ani în altarul Sfântului Petru, făcută cu acordul cardinalilor Papali şi ocazionată de o caldă şi primitoare deschidere a bisericii catolice. Şi din câte am văzut eu, a fost primită cu multă căldură cântarea noastră. Creştinii catolici veniţi să asculte Missa priveau miraţi, din timp în timp, spre locul de unde răsunau alte sunete, foarte diferite de cele cu care erau obişnuiţi, Missă de Missă. Şi le-am văzut lumina din ochi, încântarea şi bucuria. La final, câţiva chiar ne-au întrebat, foarte zâmbitori, ce am cântat şi de unde suntem. Şi pentru noi, şi pentru ei, cred, a fost un moment de fericită (re)cunoştinţă.

 

v7

 

 

 

 

 

 

 

Duminică, 19 iulie, la Pantheon am reluat serviciul oferit în Bazilica San Pietro cu excepţia finalului unde am cântat un triptic ortodox de Gheorghe Cucu şi Gavriil Musicescu. Cum am ajuns noi să cantam şi la Pantheon, care de 1400 de ani funcţionează, neîntrerupt, ca biserică?

După ce am făcut turul Bazilicii San Piero (la finalul Missei), însoţiţi de un cardinal care ne-a povestit despre fiecare colţişor din incintă inclusiv despre uşa masivă de la intrare (interesantă poveste şi asta..), am luat Roma la picior şi am ajuns la Pantheon. La intrare era mare înghesuială pentru că înăuntru se oficiase o căsătorie. Am aşteptat cuminţi ieşirea mirilor şi i-am binecuvântat şi noi cu un “La mulţi ani” românesc, cântat însă în varianta corală ortodoxă, cu toate vocile construite frumos. După aceea am intrat şi, inspiraţi de atmosfera specială din interior, am luat în posesie spaţiul ambiental şi am cântat – în prezenţa turiştilor – monodii bizantine şi creaţii catolice. Preotul principal a fost atât de impresionat că ne-a invitat să cântam la Missa de duminică oficiată, a doua zi, în Pantheon.

Este de reţinut: În Pantheon, cel mai vechi lăcaş spiritual viu al Occidentului, au mai răsunat sunete ortodoxe româneşti numai în 1996, în urma demersurilor lui Emil Constantinescu, el reuşind să “obţină”, pe căi diplomatice, desfăşurarea în condiţii excepţionale a unui concert extraordinar oferit de Corul Madrigal.

 

v6

 

 

 

 

 

 

 

După ce am încheiat liturghia, până şi dirijorul ne-a spus, râzând, că se cam rostogoleau îngeraşii în înaltul Pantheonului de cât de mult le-a plăcut şi lor cum am cântat De frum’seţea Fecioriei Tale. Devenisem cu toţii uşor imponderabili. O nouă experienţă extraodinară, un moment cu o încărcătură emoţională foarte puternică pentru mine. Şi la Basilica San Pietro, şi la Pantheon, m-am rugat intens pe tot parcursul litughiei. Am vrut să merg să primesc ostia de la preotul care oficiase liturghia, şi deşi am avut acordul dirijorului să ies din cor, totuşi nu am avut curaj să ies din “linie”.. La final, Părintele Davide, care l-a ajutat în ceremonie pe preotul principal, ne-a invitat, drept mulţumire pentru participarea la liturghie, într-o capelă “din spate” despre care ne-a zis ca este “rezervată” numai preoţilor şi cardinalilor pentru rugăciune. Ne-a povestit despre comoara spirituală unică adăpostită de capelă: cea mai veche icoană pictată a Fecioarei Maria, deţinută de vestul spiritual catolic. Ne-a mai spus să intrăm pe rând şi să ne rugăm în liniştea capelei, ne-a asigurat că rugăciunile inimii noastre vor fi auzite de Fecioara Maria şi că acesta este cel mai potrivit mod de ne mulţumi pentru tot ce am dăruit în timpul Missei. La ora 17.45, ora Italiei, am primit vestea că “tata nu mai e..” printre noi. Venisem la Vatican, cântasem liturghii şi mă rugasem intens două zile pentru ca sufletul tatei să fie eliberat de carcasa care îl chinuia de câteva luni. Deşi pentru mulţi ar părea o nebunie să pleci într-un turneu, lăsând acasă un tată muribund, atunci când am luat decizia să plec am făcut-o cu un scop clar, senin: ştiam că apropierea fizică îngreunează trecerea dincolo a unui suflet drag pentru care a venit vremea să plece, şi mai ştiam şi că cel mai eficient mod de a-l ajuta pe tata – ultimul.. – era acela de a răspunde unei misiuni care mi se pusese în faţă printr-o “cerinţă” venită fară echivoc: să cânt la o liturghie într-un loc sacru şi, în secundar, să aduc rugăciune pentru ca suferinţa lui să înceteze cât mai repede. 

v8

 

 

 

 

 

 

 

La ora 18.00, ora Italiei, am intrat în parada costumelor tradiţionale şi am urcat pe scena în aer liber a centrului istoric Nemi – Piaţa Roma, unde am cântat întreg concertul, alături de dragii mei colegi din SOUND. Răspunsul din ochii dirijorului a venit imediat, bucuros că m-a văzut la locul ştiut, în stânga mâinii lui ridicate pentru a da intrarea în concert. “Şi viaţa merge înainte!”, mi-am zis. A fost, în ciuda a tot ce poate fi lumesc şi “dramatic”, cea mai frumoasă zi, acea zi de duminică. Luni, dis-de-dimieaţă, am luat o cursă Tarom spre Bucureşti. Am ajuns la timp pentru a-l conduce pe tata pe ultimul drum, a doua zi, marţi 21 iulie. Am fost împăcată şi eliberată. Colegii mei din SOUND au continuat turneul coral la Veneţia, cu un concert excepţional la Biserica Santa Maria di Nazareth (Chiesa degli Scalzi), unde preotul de acolo şi chiar şi biserica au relaţii strânse cu România.

Programul concertului de la Veneţia, prezentat împreună cu organistul Valentin Radu din SUA, a cuprins lucrările: Pripeala – Filotei Monahul, solist Nunta din Caana Galileii – Anton Pann Triptic orthodox – Gheorghe Cucu, Gavriil Musicescu De frum’seţea fecioriei tale – Paul Constantinescu Doamne miluieşte – Paul Constantinescu Mărire-ntru cele ‘nalte – Nicolae Lungu Ave Maria – Javier Busto Eli, Eli! – Dek Brdos Gyrgy Benedic anima mea – Dominique Gessney-Rappo Recital de orgă: Valentin Radu Cor şi orgă: Ave Maria de Giulio Caccini Dirijor: Voicu Popescu Mai multe fotografii din turneul nostru de la Roma si Vatican

Corul SOUND a luat fiinţă în anul 1994, ca formaţie corală mixtă a Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, şi are în componenţă studenţi şi absolvenţi ai diverselor facultăţi bucureştene. Repertoriul este creat pentru a atrage un public cât mai larg şi se structurează pe lucrări din patrimoniul românesc şi internaţional. Ansamblul parcurge epoci creatoare de la muzică medievală la creaţii contemporane şi abordează, cu succes, lucrări din zona divertismentului muzical.

Avem la activ numeroase premii obţinute în concursuri corale naţionale şi internaţionale.

Premiul I la secţiunea Folclor şi premiul al II-lea la Cor Mixt la Festivalul Internaţional de Muzică Corală “Cracovia Cantans”, Polonia (16 – 19 iunie 2011); Marele Premiu/Grand Prix al Festivalului de Muzică Corală de la Ohrid şi Premiul pentru cea mai bună interpretare a unei piese macedonene în cadrul aceluiaşi concurs, Macedonia (2010); Medalia de aur la secţiunea Folclor “A cappella” şi Medalia de argint la categoria “Coruri mixte de cameră” la Olimpiada Corală Mondială de la Graz, Austria (2008); Medalia de aur şi Premiul pentru cel mai bun dirijor la cea de-a XI-a ediţie a Concursului Internaţional de Muzică Sacră de la Preveza, Grecia (2005); Medalia de aur la secţiunea folclor “A cappella” şi Medalia de argint la categoria “Coruri mixte de cameră” la prima Olimpiadă Corală Mondială, Linz, Austria (2000); Premiul I şi Premiul Publicului la Concursul Coral Internaţional, Bad Ischl, Austria (1999); Laureat la a III-a ediţie a Concursului European de Muzică Religioasă de la Noyon, Franţa (1998);

  sursa preluare articol: http://stiri.tvr.ro/

........................................................................................................................................................................ VA SUGERĂM SĂ VĂ INSCRIETI IN LISTA DE NEWSLETTER pentru a putea avea o legatura directa in cazul unor comunicari importante sau articole speciale semnificative. Pentru aceasta este suficient sa trimiteti un mail cu mentiunea „Pentru newsletter” la adresa : isihasm777@gmail.com. ................................................................................................................................................................

Comments are closed.