{"id":1652,"date":"2012-01-27T13:26:19","date_gmt":"2012-01-27T11:26:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/?p=1652"},"modified":"2014-01-27T13:26:36","modified_gmt":"2014-01-27T11:26:36","slug":"initiere-in-meditatia-isihasta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/initiere-in-meditatia-isihasta\/","title":{"rendered":"Initiere in meditatia isihasta"},"content":{"rendered":"

\"\"\u2026.\u015ei astfel a \u00eenceput pentru t\u00e2n\u0103rul filozof o adev\u0103\u00adrat\u0103 ini\u0163iere \u00een metoda rug\u0103ciunii isihaste.<\/strong> Primul sfat ce \u00eei fusese dat se referea la stabilitate. \u00cenr\u0103d\u0103cinarea \u00eentr-o a\u015fezare temeinic\u0103. Prima \u00eendrumare ce i se d\u0103 celui care vrea s\u0103 se roage nu este, a\u015fadar, de ordin spiritual, ci fizic: a\u015feaz\u0103-te!<\/strong><\/p>\n

A te ruga ca un munte<\/strong><\/p>\n

A te a\u015feza ca un munte, \u00eenseamn\u0103 a deveni greu, a fi greu de prezen\u0163\u0103.<\/strong> \u00cen primele zile, t\u00e2n\u0103rului \u00eei fu destul de greu s\u0103 stea nemi\u015fcat. \u00centr-o dimi\u00adnea\u0163\u0103 el a sim\u0163it cu adev\u0103rat ce \u00eenseamn\u0103 \u201ea te ruga ca un munte\u201d.<\/em> Se afla acolo, st\u00e2nd nemi\u015fcat \u00een toat\u0103 greutatea sa; devenise una cu st\u00e2nca, t\u0103cut, sub soare. Timpul pentru el se schimbase cu totul. Mun\u0163ii aveau un alt ritm. A sta a\u015fezat precum un munte \u00eenseamn\u0103 a avea ve\u015fnicia dinaintea ta; aceasta este atitudinea just\u0103 pentru cel ce se preg\u0103te\u015fte pentru rug\u0103ciune \u2013 a \u015fti c\u0103 ai ve\u015fnicia \u00een spate, \u00eenl\u0103untru \u015fi \u00een fa\u0163\u0103. \u00cenainte de a \u00een\u0103l\u0163a o biseric\u0103 trebuia s\u0103 fii precum o piatr\u0103, \u015fi pe aceast\u0103 piatr\u0103, pe aceast\u0103 t\u0103rie de nezdruncinat a st\u00e2ncii, Dumnezeu putea s\u0103 zideasc\u0103 biserica sa \u015fi s\u0103 fac\u0103 din trupul omului templul s\u0103u. \u015ei astfel el p\u0103\u00adtrunse \u00een\u0163ele\u00adsul vorbelor din Scriptur\u0103: \u201eTu e\u015fti piatr\u0103 \u015fi pe aceast\u0103 piatr\u0103 Eu voi \u00een\u0103l\u0163a biserica mea.\u201d<\/em><\/p>\n

A r\u0103mas a\u015fa mai multe s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Cel mai greu \u00eei era s\u0103 petreac\u0103 ore \u00eentregi \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 nimic\u201d.<\/em> Trebuia s\u0103 re\u00eenve\u0163e starea de \u201ea fi\u201d \u2013 \u201ea fi\u201d<\/em> pur \u015fi simplu, f\u0103r\u0103 scop sau motiv. A te ruga asemeni unui munte era rug\u0103ciunea \u00eens\u0103\u015fi a fiin\u0163ei, a simplului fapt de \u201ea fi<\/em>\u201d \u00eenaintea oric\u0103rui g\u00e2nd, \u00eenaintea oric\u0103rei pl\u0103ceri \u015fi a oric\u0103rei dureri.<\/p>\n

P\u0103rintele Serafim trecea s\u0103-l vad\u0103 \u00een fiecare zi, \u00eemp\u0103r\u0163indu-\u015fi cu el m\u0103slinele \u015fi cele c\u00e2teva tomate. \u00cen ciuda hranei s\u0103race, t\u00e2n\u0103rul sim\u0163ea c\u0103 prinsese puteri. \u00cencercarea devenise mai u\u015foar\u0103, i se p\u0103rea c\u0103 muntele \u00eei intrase sub piele. \u00cenv\u0103\u0163ase s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 curgerea timpului, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 uneori t\u0103cut \u015fi lini\u015ftit ca un \u0163inut aspru \u015fi arid, alteori ca o colin\u0103 ce a\u015fteapt\u0103 seceri\u015ful.<\/p>\n

Rug\u0103ciunea pe care o \u00eenv\u0103\u0163ase de la st\u00e2nc\u0103 \u00eei schimbase totodat\u0103 ritmul g\u00e2ndurilor. \u00cenv\u0103\u0163ase s\u0103 \u201epriveasc\u0103\u201d totul f\u0103r\u0103 s\u0103 judece, d\u00e2nd astfel \u201edreptul de a exista\u201d la tot ce mi\u015funa pe munte.<\/p>\n

\u00centr-o zi, pelerinii, lu\u00e2ndu-l drept c\u0103lug\u0103r din cauza calit\u0103\u0163ii prezen\u0163ei lui, \u00eei cerur\u0103 binecuv\u00e2ntarea. El \u00eens\u0103 nu scoase o vorb\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la fel de netulbu\u00adrat ca o st\u00e2nc\u0103. Auzind aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare, p\u0103rintele Serafim, chiar \u00een seara aceea, \u00eei altoi c\u00e2teva lovituri pe spinare. T\u00e2n\u0103rul \u00eencepu s\u0103 geam\u0103.<\/p>\n

\u201eAh, credeam c\u0103 ai devenit la fel de nesim\u0163itor ca o piatr\u0103 de pe drum\u2026 Rug\u0103ciunea isihast\u0103 are \u00eenr\u0103d\u0103\u00adcinarea, neclintirea, t\u0103ria mun\u0163ilor, dar ea nu caut\u0103 s\u0103 fac\u0103 din tine o buturug\u0103 moart\u0103 ci un om viu.\u201d<\/p>\n

El \u00eel lu\u0103 pe t\u00e2n\u0103r de m\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eel duse \u00een fundul unei gr\u0103dini unde, printre ierburile s\u0103lbatice, se z\u0103reau c\u00e2teva flori. \u201eAcum nu mai e vorba s\u0103 te rogi ca un munte sterp. \u00cenva\u0163\u0103 s\u0103 te rogi ca un mac, dar nu uita nici muntele\u2026\u201d
\n<\/strong><\/p>\n

\"\"A te ruga ca un mac<\/strong><\/p>\n

\u015ei astfel t\u00e2n\u0103rul \u00eenv\u0103\u0163\u0103 s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

Rug\u0103ciunea \u00eensemna \u00eent\u00e2i de toate o a\u015fezare \u2013 \u015fi aceasta o \u00eenv\u0103\u0163ase de la munte. Rug\u0103ciunea este tot\u00adodat\u0103 o \u201eorientare\u201d \u015fi tocmai asta \u00eenv\u0103\u0163a acum de la mac: a se \u00eenturna c\u0103tre soare, a se \u00eenturna c\u0103tre lumin\u0103 cu ceea ce avea el mai profund. A aspira limpezimea cu tot s\u00e2ngele s\u0103u, cu toat\u0103 seva sa.<\/p>\n

Aceast\u0103 orientare spre frumos, spre lumin\u0103 \u00eel f\u0103cea c\u00e2teodat\u0103 s\u0103 ro\u015feasc\u0103 ca un mac. Ca \u015fi cum \u201efrumoasa lumin\u0103\u201d<\/em> era aceea a unei priviri ce \u00eei sur\u00e2dea \u015f\u0103galnic \u015fi a\u015ftepta de la el o anume mireasm\u0103\u2026 Macul \u00eel mai \u00eenv\u0103\u0163\u0103 c\u0103 pentru a-\u015fi p\u0103stra orientarea, floarea trebuia s\u0103 aib\u0103 \u201etulpina dreapt\u0103\u201d<\/em>, \u015fi astfel el a \u00eenceput s\u0103-\u015fi \u00eendrepte spinarea.<\/p>\n

Lucrul acesta l-a \u00een\u0163eles greu, ba chiar l-a mirat, c\u0103ci \u00een textele filocalice citise c\u0103 monahul trebuie s\u0103 stea u\u015for aplecat. C\u00e2teodat\u0103 era chiar dureros s\u0103 stea cu privirea \u00eentoars\u0103 spre inim\u0103 \u015fi spre p\u00e2ntece.<\/p>\n

El \u00ee\u015fi ar\u0103t\u0103 nedumerirea \u00een fa\u0163a p\u0103rintelui Serafim. Ochii stare\u0163ului \u00eel privir\u0103 cu \u00een\u0163eles: \u201eAsta era pentru monahii de alt\u0103dat\u0103. Ei erau plini de energie \u015fi nu strica s\u0103 le fie reamintit\u0103 umilin\u0163a condi\u0163iei lor ome\u00adne\u015fti, pentru ca ei s\u0103 se \u00eenconvoaie un pic la ceasul rug\u0103ciunii \u2013 asta nu le-a stricat deloc. Tu \u00eens\u0103 ai nevoie mai degrab\u0103 de putere; de aceea, atunci c\u00e2nd te rogi a\u0163ine-te drept, fii treaz, stai drept \u00een lumin\u0103 dar nu te l\u0103sa cuprins de trufie.<\/em><\/p>\n

De altfel, dac\u0103 iei aminte la mac, el te va \u00eenv\u0103\u0163a nu doar s\u0103 stai drept, ci \u015fi s\u0103 fii ml\u0103dios la adierile v\u00e2ntului \u015fi mai ales o mare smerenie.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura macului era pe m\u0103sura fragilit\u0103\u0163ii \u015fi a naturii pieritoare a acestei flori<\/strong>. Astfel t\u00e2n\u0103rul se deprinse s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103, dar \u015fi s\u0103 se ve\u015ftejeasc\u0103 \u015fi s\u0103 piar\u0103. Acum el \u00een\u0163elegea mai bine vorbele proorocului: \u201eOrice f\u0103ptur\u0103 este precum iarba \u015fi delicate\u0163ea ei asemenea florilor c\u00e2mpului. Iarba se usuc\u0103, floarea se ve\u015fteje\u015fte c\u00e2nd v\u00e2ntul Domnului sufl\u0103 peste ea\u2026 Neamurile sunt ca o pic\u0103tur\u0103 de ap\u0103 din vadr\u0103, sunt precum colbul pe o balan\u0163\u0103\u2026 El \u00eei preface \u00een nimic pe prin\u0163i \u015fi \u00eei face f\u0103r\u0103 \u00eensemn\u0103tate pe judec\u0103torii p\u0103m\u00e2ntului\u201d (Isaia, 40).<\/p>\n

Muntele \u00eei d\u0103duse sensul ve\u015fniciei, macul \u00eel \u00eenv\u0103\u00ad\u0163ase fragilitatea timpului: a te ruga \u00eensemna a-l cunoa\u015fte pe Cel Ve\u015fnic \u00een trecerea clipei \u2013 o clip\u0103 dreapt\u0103, orientat\u0103 spre lumin\u0103, tr\u0103it\u0103 cu intensitate. A medita \u00eenseamn\u0103 a \u00eenflori la vremea ce ne este dat\u0103 pentru a \u00eenflori, a iubi la vremea ce ne este dat\u0103 pentru a iubi \u2013 \u015fi asta total dezinteresat, f\u0103r\u0103 a \u00eentreba de ce \u015fi pentru ce. C\u0103ci pentru care motiv \u00eenfloresc macii?<\/p>\n

El \u00eenv\u0103\u0163\u0103 astfel s\u0103 se roage \u201ef\u0103r\u0103 a urm\u0103ri vreun scop\u201d<\/em>, doar pentru pl\u0103cerea de a fi \u015fi de dragul luminii. \u201eIubirea \u00ee\u015fi este sie\u015fi r\u0103splat\u0103\u201d, spunea sf\u00e2ntul Bernard. \u201eTrandafirul \u00eenflore\u015fte pentru c\u0103 \u00eenflore\u015fte, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eentrebe\u201d,<\/em> mai spunea Angelus Silesius. \u201eMuntele \u00eensu\u015fi este cel care \u00eenflore\u015fte \u00een mac, g\u00e2ndea t\u00e2n\u0103rul. Universul \u00eentreg cuget\u0103 \u00een mine; fie ca el s\u0103 se bucure \u00een mine \u00een clipa c\u00e2t dureaz\u0103 via\u0163a mea!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

G\u00e2ndul acesta era, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, prea de tot. De aceea p\u0103rintele Serafim \u00eel dojeni pe t\u00e2n\u0103r \u015fi din nou \u00eel apuc\u0103 de bra\u0163. El \u00eel duse pe o c\u0103rare abrupt\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u0163\u0103rmul m\u0103rii, unde se vedea cearc\u0103nul unui golf mic \u015fi pustiu. \u201e\u00cence\u00adteaz\u0103 s\u0103 mai rumegi g\u00e2nduri despre ad\u00e2nca sensibilitate a macilor. \u00cenva\u0163\u0103 s\u0103 sim\u0163i inima m\u0103rii, \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 te rogi ca oceanul.\u201d
\nA te ruga ca oceanul<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul se apropie de mare. El \u00eenv\u0103\u0163ase s\u0103 se stea drept, adic\u0103 dob\u00e2ndise o bun\u0103 a\u015fezare. Ce-i mai lipsea? Ce putea s\u0103-l \u00eenve\u0163e mai mult vuietul valurilor? V\u00e2ntul se \u00eente\u0163i. Fluxul \u015fi refluxul m\u0103rii devenir\u0103 mai profunde, \u015fi \u00een el se de\u015ftept\u0103 amintirea oceanului. B\u0103tr\u00e2nul c\u0103lug\u0103r \u015ftia prea bine de ce \u00eel sf\u0103tuise s\u0103 se roage \u201eca oceanul\u201d, \u015fi nicidecum ca marea. Cum de reu\u015fise s\u0103 vad\u0103 c\u0103 t\u00e2n\u0103rul \u00ee\u015fi petrecuse multe ceasuri pe \u0163\u0103rmul oceanului, mai ales noaptea, \u015fi c\u0103 \u015ftia deja cum s\u0103-\u015fi armonizeze suflul cu larga r\u0103suflare a valu\u00adrilor? Inspir, expir\u2026 apoi: sunt inspirat, sunt expi\u00adrat. M\u0103 las purtat de r\u0103suflare, a\u015fa cum m\u0103 las purtat de valuri\u2026<\/p>\n

A\u015fa se l\u0103sa el dus de ritmul respi\u00adra\u00ad\u0163iilor oceanului. Aceasta \u00eel \u00eempingea c\u00e2teodat\u0103 \u00een pragul unor st\u0103ri de ne\u00een\u0163eles. \u00cens\u0103 pic\u0103tura de ap\u0103 care alt\u0103dat\u0103 \u201ese pierdea \u00een mare\u201d, de data aceasta \u00ee\u015fi p\u0103stra forma, \u00ee\u015fi p\u0103stra con\u015ftiin\u0163a. S\u0103 fi fost din pricin\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163ase s\u0103 se \u00eenr\u0103d\u0103cineze ad\u00e2nc \u00een p\u0103m\u00e2nt? El nu mai era purtat de ritmul profund al respira\u0163iei sale. Pic\u0103tura de ap\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103stra identitatea \u015fi totu\u015fi ea \u015ftia \u201es\u0103 fie una\u201d cu oceanul. Astfel t\u00e2n\u0103rul \u00eenv\u0103\u0163\u0103 c\u0103 a te ruga \u00eenseamn\u0103 a respira profund, a fi una cu fluxul \u015fi refluxul r\u0103sufl\u0103rii.<\/p>\n

El \u00eenv\u0103\u0163\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 c\u0103 dac\u0103 la suprafa\u0163\u0103 se iscau valuri, \u00een schimb str\u0103fundul oceanului r\u0103m\u00e2nea lini\u015ftit. G\u00e2ndurile vin \u015fi pleac\u0103, ne produc suferin\u0163\u0103, agita\u0163ie, dar str\u0103fundul fiin\u0163ei r\u0103m\u00e2ne ne\u00adtulburat. A te ruga ca oceanul \u00eenseamn\u0103 a porni de la valurile care suntem, pentru ca \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 ne pierdem urma \u015fi s\u0103 ne \u00eenr\u0103d\u0103cin\u0103m \u00een str\u0103fund. Toate acestea deveneau cu fiecare zi mai vii \u00een el, \u015fi \u00ee\u015fi amintea cuvintele unui poet care \u00eel mi\u015fcaser\u0103 \u00een vremea tine\u00adre\u0163ii: \u201eVia\u0163a este o mare agitat\u0103 necontenit de valuri. Din marea aceasta oamenii obi\u015fnui\u0163i nu v\u0103d dec\u00e2t valurile. Ia seama cum din ad\u00e2ncurile m\u0103rii valuri nesf\u00e2r\u015fite se ivesc la suprafa\u0163\u0103, \u00een timp ce marea r\u0103m\u00e2ne ascuns\u0103 \u00een valuri.\u201d<\/em><\/p>\n

Acum marea parc\u0103 nu mai era at\u00e2t de \u201eascuns\u0103 \u00een valuri\u201d, unicitatea tuturor lucrurilor \u00eei p\u0103rea mai evident\u0103, \u015fi totu\u015fi asta nu f\u0103cea ca multiplicitatea s\u0103 dispar\u0103. El nu mai \u00eencerca dorin\u0163a de a opune forma \u015fi fondul, v\u0103zutul \u015fi nev\u0103zutul. Acum, pentru el totul era doar oceanul unic al vie\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen str\u0103fundul suflului s\u0103u nu se afla oare pneuma, marele suflu al lui Dumnezeu? \u201eCel care ascult\u0103 atent r\u0103suflarea sa\u201d<\/em>, i-a spus p\u0103rintele Serafim, \u201enu este departe de Dumnezeu. Ia aminte la ceea ce este la \u00eenceputul \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103sufl\u0103rii tale.\u201d<\/em> Acolo, \u00eentr-adev\u0103r, erau c\u00e2teva clipe de t\u0103cere, mai ad\u00e2nci dec\u00e2t fluxul \u015fi refluxul valurilor; acolo, \u00eentr-adev\u0103r, era ceva care p\u0103rea s\u0103 poarte oceanul\u2026<\/p>\n

\"\"A te ruga ca o pas\u0103re<\/strong><\/p>\n

\u201eA sta bine a\u015fezat, a fi orientat drept spre lumin\u0103, a respira ca un ocean, nu e \u00eenc\u0103 rug\u0103ciunea isihast\u0103\u201d<\/em>, i-a spus p\u0103rintele Serafim, \u201eacum tu trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163i s\u0103 te rogi ca o pas\u0103re<\/em>\u201d; \u015fi l-a dus la o mic\u0103 scor\u00adbur\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-un copac din apropierea schitului, unde \u00ee\u015fi f\u0103cuser\u0103 cuib dou\u0103 turturele. La \u00eenceput, g\u00e2n\u00adguritul acestor mici viet\u0103\u0163i l-a umplut de \u00eenc\u00e2ntare, dar dup\u0103 o bucat\u0103 de vreme a sf\u00e2r\u015fit prin a-l s\u00e2c\u00e2i pe t\u00e2n\u0103rul filozof. P\u0103s\u0103rile alegeau parc\u0103 dinadins ceasul c\u00e2nd el pica de somn, pentru a scoate trilurile cele mai duioase. T\u00e2n\u0103rul, nedumerit, l-a \u00eentrebat pe b\u0103tr\u00e2nul monah ce \u00eensemnau toate astea, \u015fi dac\u0103 jocul acesta va mai dura mult. Muntele, macul, oceanul, mai treac\u0103, mearg\u0103 \u2013 de\u015fi ne-am putea \u00eentreba ce e cu adev\u0103rat cre\u015ftin \u00een toate astea! \u2013, dar s\u0103-i propun\u0103 toat\u0103 zarva p\u0103s\u0103reasc\u0103 drept \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, era deja prea mult!<\/p>\n

P\u0103rintele Serafim i-a explicat r\u0103bd\u0103tor c\u0103 Vechiul Testament folose\u015fte pentru a defini rug\u0103ciunea termenii deriva\u0163i din r\u0103d\u0103cina \u201ehaga\u201d<\/em>, tradus\u0103 de cele mai multe ori \u00een grece\u015fte prin murmur \u2013 meletan, iar \u00een latin\u0103 prin meditatio. R\u0103d\u0103cina \u00een sensul s\u0103u primitiv \u00eensemna \u201ea rosti cu jum\u0103tate de glas, a murmura\u201d. Aceea\u015fi expresie este \u00eentrebuin\u0163at\u0103 pentru a desemna strig\u0103tele animalelor \u2013 r\u0103getul leului (Isaia 31,4), ciripitul r\u00e2ndunelelor, g\u00e2nguritul porumbeilor (Isaia 38, 14), dar \u015fi morm\u0103itul ursului.<\/p>\n

\u201ePe Muntele Athos nu exist\u0103 ur\u015fi. De aceea te-am dus la turturele, dar \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lor este aceea\u015fi. Trebuie s\u0103 te rogi cu propriul t\u0103u g\u00e2t, nu doar pentru a respira, ci \u015fi pentru a murmura numele lui Dumnezeu, zi \u015fi noapte.<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd e\u015fti fericit, tu c\u00e2n\u0163i aproape f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i dai seama, \u015fopte\u015fti cuvinte lipsite de \u00een\u0163eles, \u015fi murmurul acesta face s\u0103 vibreze tot trupul t\u0103u de o bucurie simpl\u0103 \u015fi lini\u015ftit\u0103. A te ruga \u00eenseamn\u0103 a g\u00e2nguri ca o turturea, a l\u0103sa s\u0103 se \u00eenal\u0163e \u00een tine c\u00e2ntul ce vine din inim\u0103, \u00eentocmai cum ai \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 la\u015fi s\u0103 urce \u00een tine mireasma ce vine de la floare\u2026 a te ruga \u00eenseamn\u0103 s\u0103 respiri c\u00e2nt\u00e2nd.<\/em><\/p>\n

F\u0103r\u0103 a mai pierde vremea ca s\u0103 \u00een\u0163elegi, te sf\u0103tuiesc s\u0103 repe\u0163i, s\u0103 \u015fopte\u015fti, s\u0103 murmuri, s\u0103 c\u00e2n\u0163i ceea ce este \u00een inima tuturor c\u0103lug\u0103rilor de la Muntele Athos \u2013 Kyrie eleison, kyrie eleison\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

Cuvintele acestea nu \u00eei erau necunoscute t\u00e2n\u0103rului filozof. \u00cen timpul unor ceremonii de c\u0103s\u0103torie sau de \u00eenmorm\u00e2ntare el auzise deja expresia aceasta, care \u00eenseamn\u0103 \u201eDoamne, fii milostiv!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Monahul Serafim sur\u00e2se: \u201eDa, este unul dintre \u00een\u0163elesurile acestei invoca\u0163ii, dar mai sunt \u015fi altele. Formula aceasta \u00eenseamn\u0103 de asemenea: \u00abDoamne, trimite Duhul t\u0103u\u2026!\u00bb \u00ab Fie ca mila ta s\u0103 se reverse asupr\u0103-mi \u015fi asupra tuturor!\u00bb \u00abFie ca Numele t\u0103u s\u0103 fie binecuv\u00e2ntat\u00bb, etc. Dar nu c\u0103uta s\u0103 pricepi sensul acestei invoca\u0163ii, c\u0103ci \u0163i se va descoperi de la sine. Deocamdat\u0103 simte \u015fi fii cu luare aminte la vibra\u0163ia pe care o de\u015fteapt\u0103 \u00een trupul t\u0103u \u015fi \u00een inima ta. \u00cencearc\u0103 s\u0103 o armonizezi c\u00e2t mai bine cu ritmul r\u0103sufl\u0103rii tale. C\u00e2nd sim\u0163i tulburarea g\u00e2ndu\u00adrilor, \u00eentoarce-te lini\u015ftit la aceast\u0103 invoca\u0163ie, respir\u0103 mai ad\u00e2nc, a\u0163ine-te drept \u015fi nemi\u015fcat \u015fi vei cunoa\u015fte \u00eenceputul isihiei, pacea pe care Dumnezeu o revars\u0103 asupra tuturor celor care \u00cel iubesc.\u201d<\/em><\/p>\n

\u015ei astfel, la cap\u0103tul c\u00e2torva zile, \u201ekyrie eleison\u201d i-a ajuns t\u00e2n\u0103rului mult mai aproape de inim\u0103. Murmurul \u00eel \u00eenso\u0163ea a\u015fa cum b\u00e2z\u00e2itul \u00eenso\u0163e\u015fte albina c\u00e2nd \u00ee\u015fi face mierea. \u015ei a observat c\u0103 atunci c\u00e2nd nu-l repeta cu buzele, \u201ec\u00e2ntul\u201d se interioriza din ce \u00een ce mai mult \u015fi vibra\u0163ia sa devenea mai profund\u0103.<\/p>\n

Formula, al c\u0103rei \u00een\u0163eles renun\u0163ase s\u0103-l \u201epriceap\u0103\u201d, \u00eel purta uneori spre o t\u0103cere necunoscut\u0103, \u015fi atunci el se sim\u0163ea precum apostolul Toma, c\u00e2nd acesta l-a descope\u00adrit pe Hristos cel \u00eenviat \u2013 \u201eKyrie eleison\u201d<\/em>, adic\u0103 \u201eDomnul este Dumnezeul meu\u201d.<\/em><\/p>\n

Invoca\u0163ia \u00eel \u00eempingea \u00eencetul cu \u00eencetul spre un sim\u0163\u0103m\u00e2nt de respect pentru tot ce exist\u0103, \u015fi de adora\u0163ie pentru Cel ce se afl\u0103 la r\u0103d\u0103cina tuturor existen\u0163elor. P\u0103rintele Serafim i-a spus: \u201eAcum tu nu e\u015fti prea departe de rug\u0103ciunea unei fiin\u0163e omene\u015fti. Trebuie s\u0103 te \u00eenv\u0103\u0163 rug\u0103ciunea lui Avram.\u201d<\/em>
\n<\/strong><\/p>\n

A te ruga ca Avram<\/strong><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 aici \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura stare\u0163ului fusese de ordin natural \u015fi terapeutic. Monahii din vechime, potrivit m\u0103rturiei lui Filon din Alexandria, erau de fapt ni\u015fte \u201eterapeu\u0163i\u201d. Rolul lor, \u00eenainte de a \u00eendruma c\u0103tre iluminare, era de a vindeca natura, de a o pune \u00een cele mai favorabile condi\u0163ii pentru ca ea s\u0103 poat\u0103 primi harul; harul nu se \u00eempotrive\u015fte naturii ci o restaureaz\u0103 \u015fi o \u00eempline\u015fte. Este ceea ce f\u0103cea b\u0103tr\u00e2nul Serafim cu novicele s\u0103u, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-l o metod\u0103 de rug\u0103ciune pe care unii ar putea s\u0103 o considere \u201epur natural\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n

Muntele, macul, oceanul, pas\u0103rea \u2013 tot at\u00e2tea elemente ale naturii \u2013 \u00eei aminteau omului c\u0103 el trebuie, \u00eenainte de a merge mai departe, s\u0103 recapitu\u00adleze diferitele niveluri ale fiin\u0163ei, sau diferitele regnuri care alc\u0103tuiesc macrocosmosul. Regnul mineral, regnul vegetal, regnul animal\u2026 Omul a pierdut leg\u0103tura cu cosmosul, cu animalele \u015fi aceasta a provocat \u00een el tot felul de suferin\u0163e, boli, nelini\u015fti, frici. El se simte tot mai str\u0103in de lume. A te ruga \u00eenseamn\u0103 mai \u00eent\u00e2i a l\u0103uda universul, c\u0103ci \u201etoate lucrurile acestea \u015ftiu s\u0103 se roage mai \u00eenainte de noi\u201d, spun p\u0103rin\u0163ii. Omul este locul unde rug\u0103ciu\u00adnea lumii devine con\u015ftient\u0103 de sine \u00eens\u0103\u015fi. Omul se afl\u0103 acolo pentru a numi tot ceea ce creaturile doar murmur\u0103\u2026<\/p>\n

Odat\u0103 cu rug\u0103ciunea lui Avram, noi intr\u0103m \u00eentr-o con\u015ftiin\u0163\u0103 nou\u0103, \u00eentr-o con\u015ftiin\u0163\u0103 mai \u00eenalt\u0103, care este numit\u0103 credin\u0163\u0103, adic\u0103 alipirea total\u0103 a min\u0163ii \u015fi inimii la Cel Care Este, la Cel Care se arat\u0103 \u00een toate f\u0103pturile.<\/strong> Aceasta este experien\u0163a \u015fi rug\u0103ciunea lui Avram: \u00een spatele stelelor frem\u0103t\u0103toare exist\u0103 ceva mai presus de stele \u2013 o prezen\u0163\u0103 nev\u0103zut\u0103, pe care nimeni nu o poate numi, \u015fi care totu\u015fi are toate numele\u2026<\/p>\n

Dup\u0103 ce \u00eenv\u0103\u0163\u0103 a\u015fezarea, \u00eenr\u0103d\u0103cinarea, orientarea spre lumin\u0103, respira\u0163ia pa\u015fnic\u0103 a oceanului, c\u00e2ntul l\u0103untric, t\u00e2n\u0103rul era pus acum s\u0103 \u00eenve\u0163e tre\u00adzvia ini\u00admi<\/strong>i: \u201eIa seama, chiar aici \u015fi acum, c\u0103 tu e\u015fti ceva\u201d. Propriu inimii este, \u00eentr-adev\u0103r, s\u0103 personalizeze orice lucru \u015fi, \u00een acest caz, s\u0103 personalizeze Absolutul, Sursa a tot ce tr\u0103ie\u015fte \u015fi respir\u0103, s\u0103 \u00eel numeasc\u0103, s\u0103 \u00eel cheme \u201eDomnul meu, Ziditorul meu<\/em>\u201d \u015fi s\u0103 mearg\u0103 \u00een Prezen\u0163a lui.<\/p>\n

Pentru Avram, a te ruga \u00eenseamn\u0103 a p\u0103stra \u2013 dincolo de nesf\u00e2r\u015fitele aparen\u0163e ale acestei lumi \u2013 leg\u0103tura ne\u00eencetat\u0103 cu Prezen\u0163a. Aceast\u0103 form\u0103 de rug\u0103ciune merge p\u00e2n\u0103 la am\u0103nuntele vie\u0163ii de fiecare zi. Episodul cu stejarii lui Mamre (Geneza, 18, 1) ni-l arat\u0103 pe Avram \u201e\u015fez\u00e2nd la intrarea \u00een cort, \u00een miezul arz\u0103tor al zilei\u201d, unde \u00eei va \u00eent\u00e2mpina pe cei trei str\u0103ini care se vor dovedi a fi trimi\u015fii lui Dumnezeu. A te ruga ca Avram, spunea p\u0103rintele Serafim, \u201e\u00eenseamn\u0103 a nu \u00eentoarce spatele semenului t\u0103u; cana cu ap\u0103 pe care o dai celui \u00eensetat nu te \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de t\u0103cere, ci te apropie de surs\u0103. A te ruga ca Avram nu treze\u015fte \u00een tine doar pacea \u015fi lumina, ci de asemenea Iubirea pentru to\u0163i oamenii.<\/em>\u201d \u015ei p\u0103rintele Serafim \u00eei citi t\u00e2n\u0103rului pasajul din cartea Genezei unde se vorbe\u015fte de mijlocirea lui Avram pentru oameni. Avram se afla dinaintea lui \u201eYHWH, Cel care este\u2013care a fost\u2013care va fi\u201d. El s-a apropiat \u015fi a zis: \u201eVei nimici Tu oare pe cel drept laolalt\u0103 cu cel r\u0103u? Poate c\u0103 \u00een cetate se afl\u0103 cincizeci de oameni drep\u0163i\u201d<\/em>.<\/p>\n

Avram, pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, a fost nevoit s\u0103 reduc\u0103 num\u0103rul celor drep\u0163i pentru ca Sodoma s\u0103 nu fie distrus\u0103: \u201eDoamne, s\u0103 nu Te m\u00e2nii pe mine dac\u0103 \u00ee\u0163i voi vorbi pentru ultima oar\u0103: poate c\u0103 se vor g\u0103si \u00een ea m\u0103car zece\u201d (Geneza, 18, 32). A te ruga ca Avram \u00eenseamn\u0103 a mijloci pentru via\u0163a oamenilor, a nu uita dec\u0103derea lor \u015fi totu\u015fi \u201ea nu te \u00eendoi niciodat\u0103 de mila lui Dumnezeu\u201d.<\/em><\/p>\n

Acest fel de rug\u0103ciune izb\u0103ve\u015fte inima omului de orice judecat\u0103 \u015fi de orice condamnare, oriunde \u015fi oric\u00e2nd; oricare ar fi f\u0103r\u0103delegile pe care le-a s\u0103v\u00e2r\u015fit, el cere iertare \u015fi binecuv\u00e2ntare de la Dumnezeu.<\/p>\n

A te ruga ca Avram este chiar mai mult dec\u00e2t asta, \u00eenseamn\u0103\u2026 (\u00eens\u0103 cuvintele nu voiau s\u0103 ias\u0103 din gura p\u0103rintelui Serafim, ca \u015fi cum i-ar fi fost greu s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 t\u00e2n\u0103rului o \u00eencercare prin care el \u00eensu\u015fi fusese nevoit s\u0103 treac\u0103, \u015fi care de\u015ftepta \u00een amintirea sa un tremur subtil)\u2026 s\u0103 mergi p\u00e2n\u0103 la sacrificiu\u2026. \u015ei \u00eei aminti pasajul din cartea Genezei unde Avram se arat\u0103 gata s\u0103-i sacrifice lui Dumnezeu pe propriul s\u0103u fiu, Isaac.<\/p>\n

\u201eTotul este al lui Dumnezeu\u201d<\/em>, continu\u0103 mur\u00admur\u00e2nd p\u0103rintele Serafim, \u201etotul este de la El, prin El \u015fi pentru El\u201d<\/em>. A te ruga ca Avram te duce la aceast\u0103 stare de total\u0103 despuiere de tine \u00eensu\u0163i \u015fi de ceea ce ai mai scump. Caut\u0103 ceea ce ai tu mai scump, lucrul cu care te identifici \u015fi care te st\u0103p\u00e2ne\u015fte\u2026 pentru Avram era unicul s\u0103u fiu. Dac\u0103 tu e\u015fti \u00een stare de un asemenea dar, de aceast\u0103 renun\u0163are total\u0103 pentru El, de aceast\u0103 credin\u0163\u0103 \u00een Cel care este mai presus de orice ra\u0163iune \u015fi de orice sim\u0163ire, \u0163i se va \u00eentoarce \u00eensutit, deoarece \u201eDumnezeu se va \u00eengriji de tine\u201d.<\/em><\/p>\n

A te ruga ca Avram \u00eenseamn\u0103 a nu avea \u00een inim\u0103 \u015fi \u00een minte \u201enimic altceva dec\u00e2t pe El\u201d.<\/em> \u00cen vreme ce Avram urca spre v\u00e2rful muntelui, el nu se g\u00e2ndea dec\u00e2t la fiul s\u0103u. La cobor\u00e2re, el nu se g\u00e2ndea dec\u00e2t la Dumnezeu.<\/p>\n

A \u00eemplini sacrificiul total \u00eenseamn\u0103 a desco\u00adperi c\u0103 nimic nu-\u0163i apar\u0163ine. Totul este doar al lui Dumnezeu. Aceasta este moartea ta \u015fi descoperirea Lui. A te ruga ca Avram \u00eenseamn\u0103 a te alipi prin credin\u0163\u0103 de Cel care transcende universul, \u00eenseamn\u0103 a fi milostiv cu to\u0163i oamenii \u015fi a mijloci pentru m\u00e2n\u00adtuirea lor. \u00censeamn\u0103 a uita de tine \u015fi a rupe chiar \u015fi cele mai trainice leg\u0103turi, pentru a descoperi c\u0103 tu \u00eensu\u0163i, to\u0163i semenii t\u0103i \u015fi \u00eentregul univers sunt pline de Prezen\u0163a infinit\u0103 a \u201eCelui care singur Este\u201d.<\/strong><\/p>\n

\"\"A te ruga ca Iisus<\/strong><\/p>\n

P\u0103rintele Serafim se ar\u0103ta din ce \u00een ce mai t\u0103cut. El sim\u0163ea c\u0103 t\u00e2n\u0103rul \u00eenaintase \u00een rug\u0103ciunea sa. De mai multe ori \u00eel surprinsese, cu fa\u0163a sc\u0103ldat\u0103 \u00een lacrimi, rug\u00e2ndu-se ca Avram \u015fi mijlocind pentru oameni: \u201eDoamne preamilostive, ce se va alege oare de cei p\u0103c\u0103to\u015fi\u2026?\u201d \u00centr-una din zile t\u00e2n\u0103rul veni la el \u015fi \u00eel \u00eentreb\u0103: \u201eP\u0103rinte, de ce nu-mi vorbe\u015fti niciodat\u0103 despre Iisus? Care era rug\u0103ciunea lui? \u00cen liturghie, \u00een rug\u0103\u00adciuni nu se vorbe\u015fte dec\u00e2t despre el. \u00cen rug\u0103ciunea inimii, a\u015fa cum aceasta apare \u00een Filocalie, se invoc\u0103 numele S\u0103u. De ce nu \u00eemi vorbe\u015fti deloc despre asta?\u201d<\/p>\n

P\u0103rintele Serafim se ar\u0103t\u0103 \u00eencurcat, ca \u015fi cum t\u00e2n\u0103rul i-ar fi cerut ceva necuviincios, ca \u015fi cum ar fi fost silit s\u0103 vorbeasc\u0103 despre propria sa tain\u0103. Pe c\u00e2t de mare era revela\u0163ia pe care o primise, pe at\u00e2t trebuia s\u0103 fie \u015fi umilin\u0163a sa pentru a o putea transmite mai departe. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, sim\u0163ea c\u0103 nu este \u00eendeajuns de smerit: \u201eAceasta numai Duhul Sf\u00e2nt te poate \u00eenv\u0103\u0163a. Nimeni nu \u015ftie cine este Fiul, ci numai Tat\u0103l; nici cine este Tat\u0103l, afar\u0103 de Fiul \u015fi acela c\u0103ruia vrea Fiul s\u0103 i-L descopere\u201d (Luca 10, 22). Tu trebuie s\u0103 devii fiu pentru a te ruga precum Fiul, \u015fi a avea cu Cel pe care \u00eel nume\u015fte Tat\u0103l s\u0103u \u015fi Tat\u0103l nostru aceea\u015fi leg\u0103tur\u0103 de iubire ca \u015fi el \u2013 aceasta este lucrarea Duhului Sf\u00e2nt, el \u00ee\u0163i va aminti tot ceea ce Hristos a spus. \u00cen tine Evanghelia va deveni vie \u015fi te va \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 te rogi cum se cuvine.\u201d<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul insist\u0103. \u201eTe rog, p\u0103rinte, mai spune-mi!<\/em>\u201d B\u0103tr\u00e2nul sur\u00e2se. \u201eAcum, <\/em>zise el, ar fi mai bine s\u0103 p\u0103strez t\u0103cerea. Dar ca nu cumva s\u0103 iei aceasta drept semn al sfin\u0163eniei, \u00ee\u0163i voi vorbi direct<\/em>:<\/p>\n

Inima lui Iisus nu avea hotare, iubind p\u00e2n\u0103 \u015fi pe vr\u0103jma\u015fii s\u0103i, pe chinuitorii s\u0103i: \u00abDoamne iart\u0103-le lor, c\u0103ci nu \u015ftiu ce fac.\u00bb Ziua el \u00eei aduna la sine, spre vindecare, pe cei bolnavi \u015fi p\u0103c\u0103to\u015fi, pe paralitici \u015fi pe prostituate, pe vame\u015fi. Noaptea el se retr\u0103gea pentru a se ruga \u00een tain\u0103 \u015fi acolo murmura ca un copil \u00abAbba\u00bb, ceea ce vrea s\u0103 spun\u0103 \u00abTat\u0103\u00bb\u2026 Iat\u0103 pentru ce \u015fov\u0103i s\u0103-\u0163i spun, s\u0103 folosesc imagini pentru ca tu s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt a\u015feaz\u0103 \u00een tine sim\u0163\u0103mintele \u015fi cunoa\u015fterea care erau \u00een Iisus Hristos, \u015fi c\u0103 acest \u00ababba\u00bb nu vine din v\u00e2rful buzelor ci din ad\u00e2ncul inimii. \u00cen ziua aceea tu vei \u00eencepe s\u0103 \u00een\u0163elegi ce este rug\u0103ciunea isiha\u015ftilor.\u201d<\/em><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul a mai r\u0103mas c\u00e2teva luni pe Muntele Athos. Rug\u0103ciunea lui Iisus \u00eel purta \u00een str\u0103funduri, c\u00e2teodat\u0103 chiar p\u00e2n\u0103 \u00een pragul unei anumite \u201enebunii\u201d: \u201eNu eu sunt cel care tr\u0103iesc, ci Hristos tr\u0103ie\u015fte \u00een mine!<\/em>\u201d, putea el s\u0103 zic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu apostolul Pavel. Delir de smerenie, de mijlocire pentru semeni, de dorin\u0163a \u201eca to\u0163i oamenii s\u0103 fie m\u00e2ntui\u0163i \u015fi s\u0103 ajung\u0103 la deplina cunoa\u015ftere a adev\u0103rului\u201d. El sim\u0163ea c\u0103 se preschimb\u0103 \u00een Iubire, c\u0103 se preschimb\u0103 \u00een foc dogo\u00adritor. Rugul aprins nu mai era pentru el o simpl\u0103 metafor\u0103 ci deve\u00adnise o realitate: \u201eRugul ardea cu foc \u015fi nu se consuma.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u015ei astfel, rug\u00e2ndu-se ne\u00eencetat, el \u00eenv\u0103\u0163\u0103 s\u0103-l iubeasc\u0103 pe Dumnezeu clip\u0103 de clip\u0103 \u015fi s\u0103 mearg\u0103 necontenit \u00een Prezen\u0163a Sa.<\/strong><\/p>\n

Parintele Serafim de la Athos<\/p>\n

(Traducere Aurelian Scrima, Editura Herald, Bucuresti)<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u2026.\u015ei astfel a \u00eenceput pentru t\u00e2n\u0103rul filozof o adev\u0103\u00adrat\u0103 ini\u0163iere \u00een metoda rug\u0103ciunii isihaste. Primul sfat ce \u00eei fusese dat se referea la stabilitate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1654,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1652","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-isihia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1652","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1652"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1652\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1669,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1652\/revisions\/1669"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1654"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}