{"id":1799,"date":"2017-03-29T14:32:10","date_gmt":"2017-03-29T12:32:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/?p=1799"},"modified":"2017-03-29T14:32:10","modified_gmt":"2017-03-29T12:32:10","slug":"taina-sfintei-spovedanii-taina-iertarii-pacatelor-un-ghid-eficient-in-perioada-de-post-extras-din-scrierile-parintelui-teofil-paraian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/taina-sfintei-spovedanii-taina-iertarii-pacatelor-un-ghid-eficient-in-perioada-de-post-extras-din-scrierile-parintelui-teofil-paraian\/","title":{"rendered":"Taina Sfintei Spovedanii – taina iert\u0103rii p\u0103catelor, un ghid eficient \u00een perioada de Post, extras din scrierile p\u0103rintelui Teofil Paraian"},"content":{"rendered":"

\"spovdeanie\"Sfintele Taine – ajutor spre m\u00e2ntuire<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

M\u00e2ntuitorul nostru – care vrea s\u0103 ne ajute, \u015fi ne ajut\u0103, nu numai centru c\u0103 ne rug\u0103m, ci ne ajut\u0103 pentru c\u0103 El e bun \u015fi vrea s\u0103 ne stea \u00eentr-aiutor – a l\u0103sat mijloace ale harului divin pentru \u00eenaintarea noastr\u0103 \u00eentr-o viat\u0103 superioar\u0103. Acestea sunt cele 7 Sfinte Taine ale Bisericii l\u0103sate pentru binele omului. Unele din aceste Sfinte Taine sunt absolut necesare pentru a fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu M\u00e2ntuitorul. \u015ei anume: Taina Sf\u00e2ntului Botez, prin care intr\u0103m \u00een Biseric\u0103, prin care devenim fii ai Bisericii, devenim fii ai luminii, fii ai harului lui Dumnezeu, primim harul lui Dumnezeu. Apoi este Taina Sf\u00e2ntului Mir – este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Taina Sf\u00e2ntului Botez -care este pecetea darului Duhului Sf\u00e2nt. Urmeaz\u0103 Taina deplin\u0103t\u0103\u0163ii, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu dumnezeie\u015ftile Taine ale M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos, cu Trupul \u015fi S\u00e2ngele M\u00e2ntuitorului, cu M\u00e2ntuitorul \u00eensu\u015fi. Dup\u0103 aceea mai sunt \u015fi alte Taine, pe l\u00e2ng\u0103 Tainele de ini\u0163iere, pe l\u00e2ng\u0103 Botez, Ungerea cu Sf\u00e2ntul Mir \u015fi Sf\u00e2nta \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanie, care se dau omului dup\u0103 trebuin\u0163\u0103. Pentru cei care cad \u00een p\u0103cate avem Taina iert\u0103rii p\u0103catelor, care este Sf\u00e2nta Spovedanie, ca Tain\u0103 a Poc\u0103in\u0163ei. Apoi, pentru cei care se c\u0103s\u0103toresc, este Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Cununiei. Pentru cei care ajung persoane sfin\u0163ite, pentru cei care devin diaconi, preo\u0163i \u015fi episcopi, fiecare la m\u0103sura lui, prime\u015fte Taina Hirotoniei, Taina punerii m\u00e2inilor, iar pentru cei bolnavi –\u00a0<\/span><\/span>Taina Sf\u00e2ntului Maslu<\/span><\/span><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Toate Tainele Bisericii au darul de a ne cur\u0103\u0163a de p\u0103cate, dar dintre toate tainele Bisericii, mai ales dou\u0103 sunt iert\u0103toare de p\u0103cate, sunt mijloace prin care primim iertarea p\u0103catelor, \u015fi anume: Taina Poc\u0103in\u0163ei – Taina Spovedaniei \u015fi Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului. Cei care lua\u0163i parte la Maslu \u015fti\u0163i c\u0103 sunt multe rug\u0103ciuni prin care se cere nu numai mt\u0103rirea trupului \u015fi sufletului, ci \u015fi iertarea p\u0103catelor. \u00eens\u0103 Sf\u00e2nta Tain\u0103 instituit\u0103 anume pentru iertarea p\u0103catelor este Sf\u00e2nta Spovedanie -Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Poc\u0103in\u0163ei. I se spune \u015fi Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Poc\u0103in\u0163ei \u015fi Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Spovedaniei av\u00e2ndu-se \u00een vedere prin cuvintele acest poc\u0103in\u0163a, ca mijloc de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire sufleteasc\u0103, ca mijloc de schimbare spre bine. F\u0103r\u0103 poc\u0103in\u0163\u0103 nu exist\u0103 iertarea p\u0103catelor \u015fi f\u0103r\u0103 poc\u0103in\u0163\u0103 nu exist\u0103 Taina Sfintei Spovedanii, nu se poate ajunge la iertarea p\u0103cate! \u015ei se mai nume\u015fte \u015fi Taina Spovedaniei pentru c\u0103 la aceast\u0103 tain\u0103 est necesar\u0103 con\u015ftiin\u0163a c\u0103 omul a f\u0103cut p\u0103cate \u015fi este necesar\u0103 m\u0103rturisire p\u0103catelor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Prin Tain\u0103 \u00een\u0163elegem mai multe lucruri: \u00een\u0163elegem un secret \u00een\u0163elegem \u015fi un mijloc prin care primim harul Sfan\u0163ului Duh, \u015fi prin acest \u00een\u0163eles, Sf\u00e2nta Tain\u0103 se nume\u015fte \u015fi sacrament, adic\u0103 e ceva ce sfin\u0163e\u015fte ceva ce face sacru, ceva ce aduce din \u00eentinare la cur\u0103\u0163ire, deci o lucrare sfin\u0163itoare. Lucrarea aceasta sfin\u0163itoare pe care o facem \u00een toate Tainele Bisericii este \u00eentemeiat\u0103 de M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos \u015fi practicat\u0103 de Biseric\u0103. Avem \u015fi o form\u0103 v\u0103zut\u0103 \u015fi avem \u015fi o form\u0103 nev\u0103zut\u0103, de aceea se nume\u015fte Tain\u0103: adic\u0103 ceva ce nu putem cuprinde, ceva ce nu putem \u00een\u0163elege. De altfel, taina este un lucru mai presus de \u00een\u0163elegere care, totu\u015fi, e o realitate, dar nu o realitate pe care o \u00een\u0163elegem cu mijloacele noastre, ci este o realitate pe care o primim prin credin\u0163\u0103. Realitatea aceasta este o tain\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De exemplu, a\u015fa vorbim despre taina \u00eentrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu: \u201e Taina cea din veac ascuns\u0103 \u015fi de \u00eengeri ne\u015ftiut\u0103 prin tine, N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu, celor de pe p\u0103m\u00e2nt s-a ar\u0103tat. Dumnezeu \u00eentru unire neamestecat \u00eentrup\u00e2ndu-se \u015fi Crucea de bun\u0103 voie pentru noi primind, prin care \u00eenviind pe cel \u00eent\u00e2i zidit a m\u00e2ntuit de moarte sufletele noastre”. E vorba de un lucru mai presus de \u00een\u0163elegere: taina cea din veac ascuns\u0103 e ceva ce nu putem cuprinde cu mintea noastr\u0103. Taina aceasta a fost descoperit\u0103 oamenilor prin Preasf\u00e2nta N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu prin care S-a \u00eentrupat Fiul lui Dumnezeu, unindu-se cu firea omeneasc\u0103, \u015fi S-a f\u0103cut om, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd Dumnezeu, Dumnezeu adev\u0103rat din Dumnezeu adev\u0103rat, \u015fi om adev\u0103rat din Preasf\u00e2nta Fecioar\u0103 M\u0103ria. \u015ei aceast\u0103 tain\u0103 s-a prelungit \u00een existen\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a Fiului lui Dumnezeu, prin jertfa de bun\u0103 voie, prin Cruce – care e tot o tain\u0103: \u201e …\u015fi Crucea de bun\u0103voie pentru noi primind, prin care \u00eenviind pe cel \u00eent\u00e2i zidit a m\u00e2ntuit de moarte sufletele noastre “. E o tain\u0103! De altfel, cre\u015ftinismul are multe taine, taina \u00eentrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu, taina Jertfei Mantuitorului, taina Invierii M\u00e2ntuitorului, taina In\u0103l\u0163\u0103rii M\u00e2ntuitorului, cobor\u00e2rii Duhului Sf\u00e2nt. Sunt toate taine, adic\u0103 lucruri mai presus de noi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\n

\u00a0\"images\u201e<\/span><\/strong>Cunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i” prin rug\u0103ciunea isihast\u0103<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

Dac\u0103 cineva \u00eencepe s\u0103 se cerceteze pe sine \u00eencepe s\u0103-\u015fi dea seama de ni\u015fte lucruri, de multe ori lucruri negative, pe care le poart\u0103 \u00een suflet. Cineva care se ocup\u0103 de el \u00eensu\u015fi, cineva care se cerceteaz\u0103 \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu are posibilitatea s\u0103-\u015fi dea seama de anumite laturi ale fiin\u0163ei sale, pe care nu le cunoa\u015fte dec\u00e2t atunci c\u00e2nd ia aminte la el \u00eensu\u015fi. C\u00e2t\u0103 vreme suntem preocupa\u0163i de lucrurile lumii acesteia nu ne putem da seama de unele laturi ale sufletului nostru, de unele compartimente ale fiin\u0163ei noastre. Dac\u0103 \u00eens\u0103 \u00eencepem s\u0103 ne \u0163inem sub observa\u0163ie, de pild\u0103, prin \u201erug\u0103ciunea de toat\u0103 vremea” (c\u00e2t\u0103 putem face) \u201eDoamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine, p\u0103c\u0103tosul”, dac\u0103 ne angaj\u0103m la aceast\u0103 lucrare, atunci, \u00eenainte de ane \u00eent\u00e2lni cu Dumnezeu ne \u00eent\u00e2lnim cu noi \u00een\u015fine, rug\u0103ciunea av\u00e2nd \u015fi darul de a ne descoperi pe noi \u00een\u015fine nou\u0103 \u00een\u015fine. In m\u0103sura \u00een care noi cunoa\u015ftem, cunoa\u015ftem \u015fi laturile negative ale sufletului nostru \u015fi dorim s\u0103 le dep\u0103\u015fim, ne stinghere\u015fte faptul c\u0103 purt\u0103m \u00een sufletul nostru o mizerie \u00eentreag\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Avem fiecare dintre noi o \u00eenc\u0103rc\u0103tura negativ\u0103, adus\u0103 din str\u0103funduri de existen\u0163\u0103, Dumnezeu \u015ftie de unde… Omul este, totu\u015fi, o sintez\u0103 \u00een cele din urm\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi reprezint\u0103 p\u0103rin\u0163ii, \u00ee\u015fi reprezint\u0103 bunicii, reprezint\u0103 pe \u00eenainta\u015fii s\u0103i. E o sintez\u0103 a celor ce i-au preg\u0103tit existen\u0163a. Ne asem\u0103n\u0103m cu p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri dup\u0103 figura noastr\u0103, dar nu numai dup\u0103 figura npastr\u0103, ci \u015fi dup\u0103 structura noastr\u0103. \u015ei pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, Pe l\u00e2ng\u0103 ceea ce avem \u00een noi, de dinafar\u0103 de noi mai ad\u0103ug\u0103m \u015fi negative ale existen\u0163ei noastre: influen\u0163e de tot felul, influen\u0163e negative care se adaug\u0103 la cele negative din sufletul nostru \u015fi continu\u0103 cumva mizeria din sufletul nostru. Sigur c\u0103 cea dint\u00e2i grij\u0103 pe care trebuie s\u0103 o aib\u0103 cineva \u00een astfel de \u00eemprejur\u0103ri, cunosc\u00e2ndu-se pe sine \u00eensu\u015fi, este s\u0103 scape de aceast\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103, s\u0103 scape de teroarea aceasta. Fie c\u0103 povara aceea este din str\u0103funduri de existen\u0163\u0103, fie c\u0103 este ad\u0103ugat\u0103 prin negrija pe care am avut-o \u015fi \u00een care ne g\u0103sim \u015fi \u00een momentul de fa\u0163\u0103, c\u00e2nd cercet\u0103m pe noi \u00een\u015fine \u015fi \u015ftim c\u0103 lucrurile acestea le purt\u0103m \u00een sufl grija noastr\u0103 ar fi s\u0103 sc\u0103p\u0103m de ele. Nu putem s\u0103 sc\u0103p\u0103m printr-o metod\u0103 oarecare, nu putem s\u0103 sc\u0103p\u0103m numai prin puterile noastre ci avem trebuin\u0163\u0103 de darul lui Dumnezeu. \u015ei con\u015ftiin\u0163a aceasta c\u0103 avem trebuin\u0163\u0103 de darul lui Dumnezeu o exprim\u0103m \u015fi prin faptul c\u0103 suntem angaja\u0163i prin rug\u0103ciune \u015fi cerem de la M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos ajutorul, c\u00e2nd zicem:,,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluie\u015fte-m\u0103 pe mine, p\u0103c\u0103tosul”.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Taina iert\u0103rii p\u0103catelor<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Care este temeiul acestei Sfinte Taine a Spovedaniei? In Sf\u00e2nta Evanghelie de la Matei, \u00een capitolul l6, citim \u00eentre altele despre faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd Sfantul Apostol Petru L-a m\u0103rturisitpe M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu \u00eentrupat, Domnul Hristos a zis: \u201e Fericit e\u015fti Simone, fiul lui Iona, c\u0103 nu trup \u015fi s\u00e2nge \u0163i-a descoperit \u0163ie aceasta, ci Tat\u0103l Meu cel din ceruri. \u015ei Eu zic \u0163ie: Tu e\u015fti Petru \u015fi pe aceast\u0103 piatr\u0103 voi zidi Biserica Mea \u015fi por\u0163ile iadului nu o vor birui pe d\u00e2nsa “. \u015ei acum urmeaz\u0103 ceea ce ne intereseaz\u0103 pe noi \u00een mod special acum: \u201e \u015ei \u00ee\u0163i voi da \u0163ie cheile \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor \u015fi oric\u00e2te vei lega pe p\u0103m\u00e2nt, vor fi legate \u015fi \u00een ceruri; \u015fi oric\u00e2te vei dezlega pe p\u0103m\u00e2nt, vor fi dezlegate \u015fi \u00een ceruri”. Din aceste cuvinte ale M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos \u00een\u0163elegem c\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Petru a primit de la M\u00e2ntuitorul, mai \u00eent\u00e2i prin f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103, dup\u0103 aceea \u00een realitate, Taina leg\u0103rii \u015fi dezleg\u0103rii p\u0103catelor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tot \u00een Sf\u00e2nta Evanghelie de la Matei, \u00een capitolul 18, citim c\u0103 dup\u0103 ce Domnul Hristos a dat ni\u015fte dispozi\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu primirea oamenilor care au gre\u015fit \u00een s\u00e2nul comunit\u0103\u0163ii, \u00een ob\u015ftea Bisericii, Domnul Hristos le-a spus ucenicilor S\u0103i: \u201e\u015ei oric\u00e2te ve\u0163i lega pe p\u0103m\u00e2nt, vor fi legate \u015fi \u00een cer. \u015ei oric\u00e2te ve\u0163i dezlega pe p\u0103m\u00e2nt, vor fii dezlegate \u015fi \u00een cer”. \u015ei aceasta a fost, de fapt, o f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103. Pentru c\u0103 \u00een realitate, darul acesta l-au primit nici ucenicii M\u00e2ntuitorului – Sfin\u0163ii Apostoli, dup\u0103 \u00eenvierea M\u00e2ntuitorului. Cand Domnul Hristos a \u00eenviat din morm\u00e2nt, \u00een ziua \u00eenvierii Sale, seara, S-a intalnit cu ucenicii S\u0103i, care inca nu ajunseser\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een \u00eenvierea M\u00e2ntuitorului, S-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat ucenicilor S\u0103i \u015fi i-a \u00eencredin\u0163at despre \u00eenvierea Sa. \u201eS-au bucurat ucenicii v\u0103z\u00e2nd pe Domnul”, \u015fi atunci, dup\u0103 m\u0103rturia Sf\u00e2ntului evanghelist Ioan, citim aceasta \u00een capitolul 20 din Sf\u00e2nta Evanghelie de la Ioan, Domnul Hristos le-a zis ucenicilor S\u0103i:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pace vou\u0103! Precum M-a trimis pe Mine Tat\u0103l \u015fi Eu v\u0103 trimit pe voi. \u015ei a suflat asupra lor \u015fi a zis: Lua\u0163i Duh Sf\u00e2nt c\u0103rora ve\u0163i ierta p\u0103catele vor fi iertate \u015fi c\u0103rora le ve\u0163i \u0163ine vor fi \u0163inute “. Cuvintele acestea ale M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos sunt cuvintele de instituire a Tainei iert\u0103rii p\u0103catelor. Taina iert\u0103rii p\u0103catelor a instituit-o Domnul Hristos dup\u0103 \u00eenvierea Sa din mor\u0163i. Este unul din cele cinci daruri principale izvor\u00e2te din morm\u00e2ntul d\u0103t\u0103tor de via\u0163\u0103 al M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos, date de Domnul Hristos \u00eenviat Bisericii Sale pentru binele credincio\u015filor. \u015ei anume: M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos s-a r\u0103stignit pentru p\u0103catele noastre, pentru iertarea p\u0103catelor noastre, iar \u00eenvierea este dovada c\u0103 Jertfa M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos este iert\u0103toare de p\u0103cate. \u00eenvierea M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos arat\u0103 puterea M\u00e2ntuitorului. \u015ei din puterea aceasta a M\u00e2ntuitorului, El a dat \u015fi ucenicilor S\u0103i puterea de a ierta p\u0103catele, p\u0103catele pe care oamenii le m\u0103rturisesc. Trebuin\u0163a de a m\u0103rturisi p\u0103catele este o trebuin\u0163\u0103 pe care o au mul\u0163i dintre credincio\u015fi \u015fi pe care o simte omul \u00een sufletul s\u0103u.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"christians-praying\"Poc\u0103in\u0163a -p\u0103rere de r\u0103u dar \u015fi p\u0103r\u0103sirea p\u0103catului<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

In Sf\u00e2nta Evanghelie de la Matei se spune c\u0103 atunci c\u00e2nd Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103terul – preg\u0103titor fiind pentru a-i \u00eendruma pe oameni s\u0103 Primeasc\u0103 pe M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos -, \u00een lucrarea lui de \u00cenaintemerg\u0103tor \u00eei \u00eendemna pe oameni la poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi cu prilejul acela oamenii \u00ee\u015fi m\u0103rturiseau p\u0103catele, era o trebuin\u0163\u0103 pentru ei s\u0103-\u015fi m\u0103rturiseasc\u0103 p\u0103catele, iar m\u0103rturisirea p\u0103catelor era un semn al poc\u0103in\u0163ei lor. Ca trimis al lui Dumnezeu Tat\u0103l, Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul \u00eei \u00eendemna pe oameni la poc\u0103in\u0163\u0103: \u201ePoc\u0103i\u0163i-v\u0103, c\u0103 s-a apropiat Imp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor ” sau S-a \u00eemplinit vremea \u015fi s-a apropiat Imp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor, poc\u0103iti-va si crede\u0163i \u00een Evanghelie ” – \u00een varianta pe care o avem \u00een Evanghelia de la Marcu. La fel, Sf\u00e2ntul Apostol Petru, c\u00e2nd a \u00eenceput sa propov\u0103duiasc\u0103 (\u00een ziua c\u00e2nd Duhul Sf\u00e2nt s-a pogor\u00e2t peste Sfin\u0163ii Apostoli), a zis a\u015fa: \u201ePoc\u0103i\u0163i-v\u0103 \u015fi s\u0103 se boteze fiecare \u00een numele Domnului Iisus \u015fi ve\u0163i primi harul Sf\u00e2ntului Duh ” (ca r\u0103spuns la \u00eentrebarea: \u201eB\u0103rba\u0163ilor \u015fi fra\u0163ilor, ce s\u0103 facem?”).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Deci, Dumnezeu Tat\u0103l, Dumnezeu Fiul \u015fi Dumnezeu Duhul Sf\u00e2nt – Sf\u00e2nta Treime ne cheam\u0103 la poc\u0103in\u0163\u0103, poc\u0103in\u0163a fiind, prin ea \u00eens\u0103\u015fi, un mijloc de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire sufleteasc\u0103. De ce? Pentru c\u0103 poc\u0103in\u0163a are rostul de a-l schimba pe om de la r\u0103u la bine, din r\u0103u s\u0103-l fac\u0103 bun. Ca s\u0103 po\u0163i deveni din r\u0103u bun trebuie s\u0103 fi interesat pentru bun\u0103tate \u015fi trebuie s\u0103 stai \u00eempotriva r\u0103ului pe care \u00eel por\u0163i \u00een tine \u00eensu\u0163i. Ca s\u0103 stai \u00eempotriva r\u0103ului trebuie s\u0103 recuno\u015fti r\u0103ul ca r\u0103u. S\u0103 nu-i zici r\u0103ului \u201ebine”. C\u00e2t\u0103 vreme nu te recuno\u015fti p\u0103c\u0103tos, c\u00e2t\u0103 vreme nu \u00ee\u0163i recuno\u015fti p\u0103catele, gre\u015felile, insuficien\u0163ele, nedes\u0103v\u00e2r\u015firile at\u00e2ta vreme r\u0103m\u00e2i \u00een ele. Fiul risipitor, de pild\u0103, c\u00e2nd a plecat din casa tat\u0103lui s\u0103u, a plecat cu g\u00e2ndul c\u0103 face un bine. Nu s-a raportat la tat\u0103l s\u0103u, ci s-a raportat la interesele proprii. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a stat \u00een aceast\u0103 stare, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a avut aceast\u0103 stare sufleteasc\u0103, nu s-a putut \u00eentoarce la casa p\u0103rinteasc\u0103. Dac\u0103, \u00eens\u0103, a ajuns \u00een situa\u0163ia de a-\u015fi da seama c\u0103 se g\u0103se\u015fte \u00eentr-o stare care \u00eel dep\u0103rteaz\u0103 de tat\u0103l s\u0103u \u015fi de binele pe care l-ar putea avea din leg\u0103tura cu tat\u0103l s\u0103u, c\u00e2nd \u015fi-a dat seama de acest lucru, \u015fi-a propus s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la tat\u0103l s\u0103u, s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 gre\u015feala, \u015fi f\u0103c\u00e2nd a\u015fa, a primit \u015fi iertarea \u015fi rea\u015fezarea \u00een starea din care c\u0103zuse. A\u015fa ceva face poc\u0103in\u0163a. Poc\u0103in\u0163a este o lucrare care, \u00een grece\u015fte, o cunoa\u015ftem ca tr\u0103irea dup\u0103 minte – metania. Poc\u0103in\u0163a \u00eenseamn\u0103 tr\u0103irea dup\u0103 minte, o tr\u0103ire ra\u0163ional\u0103, o tr\u0103ire care \u00eel angajeaz\u0103 pe om la o schimbare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Nu se las\u0103 omul dus de deprinderile lui p\u0103c\u0103toase, de patimi \u015fi de p\u0103cate, ci vrea s\u0103 \u00eenl\u0103ture din sufletul s\u0103u p\u0103catul. P\u0103rerea de r\u0103u pentru p\u0103catele facute este, de fapt, o dovad\u0103 a poc\u0103in\u0163ei, o dovad\u0103 despre faptul c\u0103 cel care se poc\u0103ie\u015fte nu vrea s\u0103 fie cum a fost, nu vrea s\u0103 fie cum a fost, nu vrea sa fie cum a venit de pe urma nep\u0103s\u0103rii, de pe urma poate a ne\u015ftiin\u0163ei \u015fi a uit\u0103rii. In Filocalia, volumul \u00eent\u00e2i, \u00een scrierea Sf\u00e2ntului Marcu Ascetul intitulat\u0103: Epistola c\u0103tre Nicolae monahul”, se spune: \u201e\u00eenaintea a tot p\u0103catul merg trei uria\u015fi: ne\u015ftiin\u0163a, uitarea \u015fi nep\u0103sarea “. Poc\u0103in\u0163a are darul s\u0103 fie limpezitoare de suflet \u015fi ne pune \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu. De fapt, poc\u0103in\u0163\u0103 nu pot face dec\u00e2t aceia care \u015ftiu de Dumnezeu, cei care \u015ftiu de p\u0103cat \u015fi de insuficien\u0163\u0103 \u015fi de neputin\u0163\u0103, adic\u0103 de partea negativ\u0103 a sufletului. O poc\u0103in\u0163\u0103 adev\u0103rat\u0103 st\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu \u015fi st\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu no\u0163iunea de p\u0103cat. No\u0163iunea de p\u0103cat este o no\u0163iune religioas\u0103 \u015fi fiind o no\u0163iune religioas\u0103, nu poate fi cunoscut\u0103 dec\u00e2t \u00een cadrul religiei, \u00een cadrul credin\u0163ei. Cine nu are credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu, dac\u0103 face r\u0103u, nu are nici con\u015ftiin\u0163a p\u0103catului ci, eventual, poate avea con\u015ftiin\u0163a r\u0103ului. Or, con\u015ftiin\u0163a p\u0103catului o au cei credincio\u015fi care \u015ftiu c\u0103 p\u0103catul este o realitate care-l prive\u015fte deopotriv\u0103 \u015fi pe omul p\u0103c\u0103tos \u015fi prive\u015fte \u015fi pe Dumnezeu fa\u0163\u0103 de care se p\u0103c\u0103tuie\u015fte.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

C\u00e2nd dreptul Iosif era \u00een nedumerire despre Na\u015fterea M\u00e2ntuitorului, despre Na\u015fterea pe care o preg\u0103tea Dumnezeu, dar el nu \u015ftia c\u0103 o preg\u0103te\u015fte Dumnezeu \u00een Preasf\u00e2nta Fecioar\u0103 M\u0103ria, i s-a spus prin \u00eenger: \u201e Vei pune numele lui Iisus pentru c\u0103 El va m\u00e2ntui pe poporul S\u0103u de p\u0103cate “. Domnul nostru Iisus Hristos, la Cina cea de Tain\u0103 le-a spus ucenicilor S\u0103i c\u0103 S\u00e2ngele S\u0103u se vars\u0103 pentru mul\u0163i spre iertarea p\u0103catelor. Noi m\u0103rturisim c\u0103 Domnul nostru Iisus Hristos S-a r\u0103stignit pentru noi \u015fi pentru a noastr\u0103 m\u00e2ntuire, a p\u0103timit, s-a \u00eengropat \u015fi a \u00eenviat a treia, zi dup\u0103 Scripturi. M\u0103rturisim aceasta \u00een Simbolul Credin\u0163ei, \u015ftim c\u0103 lucrarea M\u00e2ntuitorului are \u00een vedere \u00eent\u00e2i m\u00e2ntuirea de p\u0103cate, de patimi, de tot ce este negativ \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, iertarea p\u0103catelor. P\u0103catul are \u00een special dou\u0103 aspecte: un aspectjuridic, adic\u0103 un aspect care prive\u015fte raportul \u00eentre om \u015fi Dumnezeu, \u015fi unul ontologic, existen\u0163ial, adic\u0103 are o lucrare asem\u0103n\u0103toare cu boala trupeasc\u0103. Boala trupeasc\u0103 e o realitate, o realitate care scade puterile fiin\u0163ei omene\u015fti, scade puterile celui bolnav \u015fi, \u00een acest \u00een\u0163eles, p\u0103catul aduce o sl\u0103bire a fiin\u0163ei omene\u015fti, a persoanei omene\u015fti. A\u015fa c\u0103 e nevoie, c\u00e2nd e vorba de redresarea omului, e nevoie de dou\u0103 lucruri: de iertarea pacatelor ca s\u0103 ne ierte Dumnezeu ceea ce am f\u0103cut r\u0103u, \u015fi aceasta se ob\u0163intine prin Sf\u00e2nta Spovedanie \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, o \u00eenzdr\u0103venire a fiin\u0163ei omenesti, o vindecare de ceea ce aduce p\u0103catul. Inl\u0103turarea p\u0103catului e asem\u0103n\u0103toare \u00eens\u0103n\u0103to\u015firii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

P\u0103catul este o realitate care \u00eemputineaza puterile omului \u015fi care trebuie s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat\u0103, \u00een \u00een\u0163elesul acesta ca Dumnezeu, care iart\u0103 p\u0103catele, ne trimite \u015fi putere de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fi sufleteasc\u0103. Nu exist\u0103 iertarea p\u0103catelor f\u0103r\u0103 poc\u0103in\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 p\u0103rere de r\u0103u, respectiv f\u0103r\u0103 dorin\u0163a de a \u00eenl\u0103tura\u00a0<\/span><\/span><\/span>p\u0103catul<\/span><\/span><\/span><\/a>, dar poc\u0103in\u0163a \u00een sensul ei adev\u0103rat, ca defini\u0163ie, este p\u0103r\u0103sirea p\u0103catului. F\u0103r\u0103 p\u0103r\u0103sirea p\u0103catului nu exist\u0103 poc\u0103in\u0163\u0103 adev\u0103rat\u0103. Sigur c\u0103 exist\u0103 \u015fi p\u0103cate pe care nu le putem p\u0103r\u0103si dintr-o dat\u0103 pentru c\u0103 s-au \u00eenst\u0103p\u00e2nit \u00een existenta noastr\u0103. Dar suflete\u015fte noi trebuie s\u0103 le p\u0103r\u0103sim \u00een sensul acesta c\u0103 nu vrem s\u0103 le avem, c\u0103 nu vrem s\u0103 le purt\u0103m \u00een fiin\u0163a noastr\u0103, c\u0103 a\u015fa ceva nu trebuie s\u0103 fie \u00een noi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ru\u015finarea de p\u0103cat – semnul poc\u0103in\u0163ei<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Un semn al poc\u0103in\u0163ei este ru\u015finarea de p\u0103cat. De pild\u0103, \u00een Epistola c\u0103tre Romani zice Sf\u00e2ntul Apostol Pavel: \u201e Ce roade avea\u0163i atunci \u00een vremea ne\u015ftiin\u0163ei? ” R\u0103spunde tot el: \u201e Roade de care acum v\u0103 e ru\u015fine “. \u201eDe ce? ” – spune Sf\u00e2ntul apostol Pavel – \u201ePentru c\u0103 plata p\u0103catului este moartea “. Sf\u00e2ntul Isaac \u015eirul cuprinde \u00een poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi no\u0163iunea aceasta de ru\u015finare de p\u0103catele f\u0103cute. C\u00e2t\u0103 vreme nu \u00ee\u0163i e ru\u015fine de p\u0103cat \u00eenseamn\u0103 c\u0103pactezi cu p\u0103catul, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eel faci ca un sistem dep\u0103c\u0103tuire, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eel admi\u0163i. Cine admite p\u0103catul \u00eel \u015fi face, \u015fi cine \u00eel face nu poate fi pe calea poc\u0103in\u0163ei. C\u00e2nd te ru\u015finezi de p\u0103catele f\u0103cute odinioar\u0103, \u00een vremea ne\u015ftiin\u0163ei \u015fi \u00een vremea neputin\u0163ei, e semn c\u0103, de fapt, \u00ee\u0163i vrei \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea,”c\u0103 nu e\u015fti de acord cu p\u0103catul. Poetul \u015fi scriitorul Tudor Arghezi, \u00eentr-o scriere a sa intitulat\u0103: \u201e Printre Psalmi”, are o afirma\u0163ie deosebit de important\u0103, pe care n-am g\u0103sit-o la altcineva \u015fi care mi s-a impus de la prima lectur\u0103: \u201e Ce folos, fratele meu, c\u0103 te nume\u015fti cre\u015ftin? ” \u015ei face un rechizitoriu fratelui care se nume\u015fte cre\u015ftin \u015fi care nu e cre\u015ftin, \u015fi \u00eentre altele zice asa \u00een\u0163eleg, fratele meu, gre\u015feal\u0103, dar s\u0103 fie o gre\u015feal\u0103 adev\u0103rat\u0103. Pentru c\u0103 dac\u0103 gre\u015feala s-a f\u0103cut \u00een tine a\u015fezare \u015fi adev\u0103r, atunci nu mai e gre\u015feal\u0103, ci-i p\u0103cat de moarte “. Ce deosebire exist\u0103 \u00eentre pacat \u015fi gre\u015feal\u0103? P\u0103catul este definit \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 a Noului Testament, \u00een Epistola \u00eent\u00e2ia soborniceasc\u0103 a Sf\u00e2ntului Ioan Evanghelistul ca fiind: \u201e c\u0103lcarea Legii”.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Noi ad\u0103ug\u0103m: p\u0103catul este c\u0103lcarea legii lui Dumnezeu – \u015fi mai ad\u0103ug\u0103m ceva – cu deplin\u0103 voin\u0163\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103. Prin urmare, de c\u00e2te ori faci un lucru pe care \u015ftii c\u0103 Dumnezeu nu-l vrea, de c\u00e2te ori calci o lege a lui Dumnezeu, o porunc\u0103 a lui Dumnezeu, pe care o cuno\u015fti ca porunc\u0103 a lui Dumnezeu, de at\u00e2tea ori faci un p\u0103cat. P\u0103catul \u00eenmul\u0163indu-se, repet\u00e2ndu-se, duce la deprinderi p\u0103c\u0103toase, iar deprinderile p\u0103c\u0103toase sunt patimile. Nu tot a\u015fa stau lucrurile c\u00e2nd e vorba de gre\u015feal\u0103. Gre\u015feala este \u015fi ea o deviere de la voia lui Dumnezeu, dar pe care omul nu o \u015ftie ca fiind o deviere de la voia lui Dumnezeu, ci o \u00een\u0163elege ca pe un lucru bun sau ca un lucru indiferent. Dar c\u00e2nd i se atrage aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 el gre\u015fe\u015fte, atunci nu r\u0103m\u00e2ne \u00een gre\u015feal\u0103. O recunoa\u015fte ca gre\u015feal\u0103 \u015fi nu o mai face. De pild\u0103: nu \u015ftie cineva c\u0103 \u00een 14 septembrie la Ziua Crucii e zi de post, \u015fi nu poste\u015fte. Ins\u0103, dac\u0103 i se spune c\u0103 e zi de\u00a0<\/span><\/span><\/span>post<\/span><\/span><\/span><\/a>, \u00eei pare r\u0103u c\u0103 nu a postit \u015fi alt\u0103 dat\u0103 e atent ca s\u0103 posteasc\u0103. Se zice c\u0103 \u00een\u0163eleptul nu mai gre\u015fe\u015fte a doua oar\u0103 dup\u0103 ce i s-a atras aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 ceea ce a f\u0103cut el e gre\u015fit.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Deosebirea \u00eentre p\u0103cat \u015fi gre\u015feal\u0103 este c\u0103 p\u0103catul \u00eel face omul \u015ftiind c\u0103-i p\u0103cat. De exemplu, exist\u0103 o porunc\u0103 a lui Dumnezeu \u201e S\u0103 nu furi”, \u015fi tu furi; sau exist\u0103 porunca lui Dumnezeu \u201e Cinste\u015fte pe tat\u0103l t\u0103u \u015fi pe mama ta ” \u015fi, totu\u015fi, nu-i cinste\u015fti. \u00een cazul acesta faci p\u0103cat. Gre\u015feala, \u00eens\u0103, nu i se opune lui Dumnezeu nu se opune binelui cu deplin\u0103 voin\u0163\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103. Dar, zice Arghezi: \u201e \u00een\u0163eleg ca gre\u015feala s\u0103 fie o gre\u015feal\u0103 adev\u0103rat\u0103 – pe care o recuno\u015fti ca gre\u015feal\u0103 c\u00e2nd \u0163i s-a atras aten\u0163ia c\u0103 egre\u015feal\u0103 – dar dac\u0103 gre\u015feala s-a f\u0103cut \u00een tine a\u015fezare \u015fi adev\u0103r “. Ce \u00eenseamn\u0103 aceasta: \u201ea\u015fezare \u015fi adev\u0103r”? Adic\u0103, s-a repetat mereu, a ajuns s\u0103 fie deprindere \u015fi nu numai c\u0103 a ajuns deprindere, dar o \u015fi justifici, \u00eei g\u0103se\u015fti ni\u015fte temeiuri, zici c\u0103 a\u015fa face toat\u0103 lumea. “\u201e In cazul acesta ” – zice el – \u201egre\u015feala nu mai e o gre\u015feal\u0103, ci este p\u0103cat de moarte\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Parintele Teofil Paraian<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Cum putem deveni mai buni, Editura Agaton<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

sursa http:\/\/www.crestinortodox.ro<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sfintele Taine – ajutor spre m\u00e2ntuire M\u00e2ntuitorul nostru – care vrea s\u0103 ne ajute, \u015fi ne ajut\u0103, nu numai centru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1800,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[141,140],"class_list":["post-1799","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized","tag-taina-iertarii-pacatelor","tag-taina-spovedaniei"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1799"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1805,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1799\/revisions\/1805"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1800"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}