{"id":253,"date":"2012-07-25T10:30:44","date_gmt":"2012-07-25T08:30:44","guid":{"rendered":"http:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/?p=253"},"modified":"2012-08-20T15:03:51","modified_gmt":"2012-08-20T13:03:51","slug":"euharistie-taina-impartasaniei-frangerea-painii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/euharistie-taina-impartasaniei-frangerea-painii\/","title":{"rendered":"Euharistie – Taina Impartasaniei – Frangerea painii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Sf\u00e2nta Euharistie<\/p>\n

Aspect esential in cultul crestin, ajuta pe cei interesati sa faca pasi importanti in directia comuniunii cu Iisus Hristos…
\nPentru a avea eficienta sunt necesare unele conditii interioare si o serioasa pregatire energetica.<\/strong><\/p>\n

Altfel, dupa cum stim, putine persoane pot spune ca traiesc cu adevarat aceasta taina crestina, iar lipsa pregatirii si a atitudinii interioare poate duce in derizoriu demersul practicantului.In cele mai multe cazuri, doar simplul mers la biserica nu este suficient pentru a obtine rezultate importante.<\/p>\n

……………………………………………………………………………………….
\n\u00ab Luati m\u00e2ncati, acesta este Trupul Meu\u2026beti dintru acesta toti, acesta este S\u00e2ngele Meu, al Legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se vars\u00e3 spre iertarea p\u00e3catelor \u00bb (Matei 26, 26-28)<\/p>\n

\u00ab Cel ce m\u00e3n\u00e2nc\u00e3 Trupul Meu si bea S\u00e2ngele Meu are viat\u00e3 vesnic\u00e3 si Eu \u00eel voi \u00eenvia \u00een ziua cea de apoi\u00bb (Ioan 6, 54)<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul \u00ab Euharistie \u00bb vine din limba greac\u00e3 si \u00eenseamn\u00e3 \u00ab multumire \u00bb .
\nEste Sf\u00e2nta Tain\u00e3 prin care, sub forma p\u00e2inii si a vinului, credinciosul se \u00eemp\u00e3rt\u00e3seste cu Trupul si S\u00e2ngele Domnului, prezente \u00een mod real prin prefacerea elementelor la Sf\u00e2nta Liturghie.
\nEste cea mai important\u00e3 dintre Sfintele Taine, \u00een sensul c\u00e3, dac\u00e3 prin celelalte Taine crestinul primeste harul divin \u00eentr-un sens limitat, prin Sf\u00e2nta \u00cemp\u00e3rt\u00e3sanie primeste \u00eensusi Izvorul harului, care este Hristos.
\nAceast\u00e3 Sf\u00e2nt\u00e3 Tain\u00e3 poart\u00e3 mai multe denumiri : Euharistie, \u00cemp\u00e3rt\u00e3sanie, Cuminec\u00e3tur\u00e3, Cina Domnului, Fr\u00e2ngerea p\u00e2inii.
\nS\u00e3v\u00e2rsitorul este episcopul sau preotul, ca urmasi ai Sf. Apostoli care au primit permisiunea si porunca de a o s\u00e3v\u00e2rsi, prin cuvintele : \u00ab Aceasta s\u00e3 o faceti \u00eentru pomenirea Mea \u00bb (Luca 22, 19).
\nPrimitorii sunt membrii Bisericii care s-au preg\u00e3tit, au trecut prin Taina Spovedaniei si au primit dezlegare de la duhovnic. Nu pot primi Sf\u00e2nta \u00cemp\u00e3rt\u00e3sanie crestinii neortodocsi chiar spovediti, pentru c\u00e3 primirea Euharistiei este identic\u00e3 cu m\u00e3rturisirea complet\u00e3 a credintei propov\u00e3duit\u00e3 de Biserica Ortodox\u00e3. Practica intercomuniunii, adica a \u00eemp\u00e3rt\u00e3sirii unor crestini de alte confesiuni, nu este permis\u00e3 \u00een Biserica noastr\u00e3, \u00eentruc\u00e2t \u00cemp\u00e3rt\u00e3sirea este culmea si expresia deplin\u00e3t\u00e3tii, integrit\u00e3tii de credint\u00e3.
\nPentru sporul dudovnicesc al credinciosului, Biserica recomand\u00e3 \u00eemp\u00e3rt\u00e3sirea frecvent\u00e3 (respect\u00e2ndu-se \u00eentotdeauna preg\u00e3tirea necesar\u00e3) si cere \u00eemp\u00e3rt\u00e3sirea minim\u00e3 \u00een cele patru posturi din an.
\nEfectele \u00eemp\u00e3rt\u00e3sirii sunt :
\nunirea real\u00e3 cu Hristos, conform promisiunii Sale :\u00ab Cel ce m\u00e3n\u00e2nc\u00e3 Trupul Meu si bea S\u00e2ngele Meu r\u00e3m\u00e2ne \u00eentru Mine si Eu \u00eentru el \u00bb (Ioan 6, 56).
\ncur\u00e3tirea de p\u00e3cate si progresul \u00een viata spiritual\u00e3, conform formulei de \u00eemp\u00e3rt\u00e3sire : \u00ab Se \u00eemp\u00e3rt\u00e3seste robul lui Dumnezeu \u2026 spre iertarea p\u00e3catelor si viata de veci \u00bb (Liturghia Sf. Ioan Gur\u00e3 de Aur).
\nf\u00e3g\u00e3duinta \u00cenvierii si a vietii de veci : \u00ab Cel ce va m\u00e2nca din p\u00e2inea aceasta (Euharistie) nu va muri \u00een veci \u00bb (Ioan 6, 51).
\nPentru cei ce se \u00eemp\u00e3rt\u00e3sesc cu nevrednicie efectul este os\u00e2nda, conform cuvintelor Sf.Ap.Pavel : \u00ab S\u00e3 se cerceteze omul pe sine si asa s\u00e3 m\u00e3n\u00e2nce din p\u00e2ine si s\u00e3 bea din pahar . C\u00e3ci cel ce m\u00e3n\u00e2nc\u00e3 si bea cu nevrednicie, os\u00e2nd\u00e3 \u00eesi m\u00e3n\u00e2nc\u00e3 si bea, nesocotind Trupul Domnului \u00bb (I Corinteni 11, 28-29).
\nPrefacerea p\u00e2inii si a vinului \u00een Trupul si s\u00e2ngele lui Hristos la Cina cea de Tain\u00e3 si \u00een orice Sf\u00e2nt\u00e3 Liturghie este un mister de nep\u00e3truns \u00een \u00eentelesul si \u00een modul \u00eenf\u00e3ptuirii lui ; c\u00e3ci mister este nu numai felul de a fi al lui Dumnezeu, ci si orice lucrare a Lui asupra creatiei.<\/p>\n

Fr\u00e2ngerea p\u00e2inii sau Euharistia ori Sf\u00e2nta Liturghie, pentru cre\u015ftini, este ritualul central al cultului, av\u00e2nd o dubl\u0103 semnifica\u0163ie: pe de o parte, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu elementele euharistice, reprezent\u00e2nd o sf\u00e2nt\u0103 tain\u0103, iar, pe de alt\u0103 parte, celebrarea mor\u0163ii \u015fi \u00eenvierii lui Iisus Cristos, \u00een cadrul c\u0103reia cre\u015ftinii vestesc \u00een mod solemn texte din Biblie \u015fi primesc taina propriu-zis\u0103.<\/p>\n

Euharistia este un sacrament introdus in practica religioasa pe baza celor afirmate de Isus in timpul \u201eCinei cele de taina” din Ierusalim (Matei 26,17-20, 26-30, Marcu 14,12-25, Ioan 22,7-20). Euharistia, act celebrat de preoti la altar, repeta \u201eCina cea de taina” din preziua condamnarii si crucificarii lui Isus, reamintind sacrificiul suprem a lui Isus spre m\u00e2ntuirea lumii. Catolicii si Ortodocsii sustin ca in timpul oficierii sacramentului Euharistiei preotii ar transforma efectiv vinul si p\u00e2inea in s\u00e2ngele si corpul lui Isus, chiar daca forma exterioara a vinului si a p\u00e2inii nu se schimba. Unii Reformati cred ca s\u00e2ngele si trupul lui Isus sunt numai simbolic reprezentate. Al\u0163i Reformati, practica Euharistia numai spre memorarea \u201eCinei cele de taina” si a jertfei lui Isus.<\/p>\n

Denumirea cea mai veche e fr\u00e2ngerea p\u00e2inii, \u015fi se pare c\u0103 ar fi fost unica folosit\u0103 \u00een primele dou\u0103 veacuri. \u00cen Noul Testament exist\u0103 trei texte ce folosesc aceast\u0103 expresie: Luca 24:35, Fapte 20:7 \u015fi Fapte 2:42-46, dar cel din urm\u0103 e cel mai semnificativ:<\/p>\n

Ei st\u0103ruiau \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura apostolilor, \u00een leg\u0103tura fr\u0103\u0163easc\u0103, \u00een fr\u00e2ngerea p\u00e2inii, \u015fi \u00een rug\u0103ciuni…To\u0163i \u00eempreun\u0103 erau nelipsi\u0163i dela templu \u00een fiecare zi, fr\u00e2ngeau p\u00e2inea \u00een case, \u015fi luau hrana, cu bucurie \u015fi cur\u0103\u0163ie de inim\u0103.<\/p>\n

\u00cen al doilea \u015fi al treilea secol, se \u00eencepe s\u0103 se foloseasc\u0103 \u00een paralel un alt termen: euharistie. Acesta \u00ee\u015fi are originea at\u00e2t \u00een textele cu privire la Cina cea de Tain\u0103 din al doilea leg\u0103m\u00e2nt:<\/p>\n

C\u0103ci de la Domnul am primit ce v-am dat; \u015fi anume c\u0103, Domnul Iisus, \u00een noaptea \u00een care a fost v\u00eendut, a luat p\u00e2ine, \u015fi mul\u0163umind (\u03b5\u03c5\u03c7\u03b1\u03b9\u03c3\u03c4\u03ae\u03c3\u03b1\u03c2 \u2013 euxharist\u00easas), a fr\u00e2nt-o, \u015fi a zis: \u00abLua\u0163i, m\u00e2nca\u0163i: acesta este trupul meu, care se fr\u00e2nge pentru voi; aceasta s\u0103 o face\u0163i \u00eentru pomenirea mea.\u00bb I Corinteni 11:23-24.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul liturghie, \u00eensemn\u00e2nd \u201clucrare public\u0103”, \u00ee\u015fi are originile tot \u00een a doua lege, \u00een Filipeni 2. \u00cen Occident s-a mai impus, \u00een primul mileniu, termenul latin missa, \u00eens\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cuv\u00e2ntul \u00abmis\u0103\u00bb are cu totul alt\u0103 desemnare. \u00cencep\u00e2nd cu Evul Mediu t\u00e2rziu, \u00een comunit\u0103\u0163ile protestante se mai folosesc, \u00eens\u0103 \u00een zilele noastre din ce \u00een ce mai pu\u0163in, expresiile: cina Domnului sau sf\u00e2nta Cin\u0103, f\u0103c\u00e2nd aluzie la Cina cea de tain\u0103. Cuv\u00e2ntul cuminecare (din latin\u0103 communicari) \u00ee\u015fi are originea \u00een scrierile apostolului Pavel, \u00eens\u0103 desemneaz\u0103 cu prec\u0103dere actul \u201ctainei”, dec\u00e2t slujba \u00een sine, de\u015fi nu \u00een mod exclusiv.<\/p>\n

Materia tainei<\/p>\n

Pentru euharistie se folose\u015fte p\u00e2ine de gr\u00e2u \u015fi vin de struguri.<\/p>\n

P\u00e2inea<\/strong><\/p>\n

Potrivit evangheliilor sinoptice (Matei, Marcu \u015fi Luca), Iisus la cina cea de tain\u0103 a s\u0103rb\u0103torit pa\u015ftile evreie\u015fti \u00een ziua potrivit\u0103, deci cu p\u00e2ine nedospit\u0103. Dup\u0103 evanghelia dup\u0103 Ioan \u00eens\u0103, cina cea de tain\u0103 a avut loc \u00eenainte dde pa\u015ftele evreiesc, deci probabil ar fi folosit p\u00e2ine dospit\u0103.<\/p>\n

Totu\u015fi acest lucru nu a pus problem\u0103 pentru cre\u015ftinii din primele secole. \u00cen general, toate riturile foloseau p\u00e2ine dospit\u0103 \u015fi care con\u0163ine \u015fi sare. Cop\u0163ii folosesc p\u00e2ine dospit\u0103, dar nes\u0103rat\u0103. Totu\u015fi, de la bun \u00eenceput, ritul armean folosea p\u00e2ine nedospit\u0103 \u015fi necoapt\u0103 \u00een cuptor, pe motiv c\u0103 la liturghie materia euharistiei trebuie s\u0103 fie vie, netrecut\u0103 prin foc. Acest obicei se p\u0103streaz\u0103 \u015fi \u00eentr-o legend\u0103 despre sf\u00e2ntul Grigore Lumin\u0103torul. Totu\u015fi folosirea p\u00e2inei nedospite a fost preluat\u0103 de la armeni de c\u0103tre ritul maronit \u00een secolul al VI-lea, apoi s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00eentre secolele al VIII-lea \u015fi al XII-lea \u015fi \u00een Occident.<\/p>\n

\u00cen secolul al XI-lea se pune problema felului de p\u00e2ine ce trebuie folosit\u0103 la cuminecare. Aceasta d\u0103 na\u015ftere la renumita controvers\u0103 dintre bizantini \u015fi latini, ce constituie unul din punctele florentine. \u00cen urma lucr\u0103rilor lui Anselm de Canterbury, Biserica Catolic\u0103, la Conciliul de la Floren\u0163a, decide c\u0103 ambele feluri de p\u00e2ine sunt valabile, dar c\u0103 fiecare rit trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 obiceiul local.<\/p>\n

Biserica Anglican\u0103 a hot\u0103r\u00eet, \u00een secolul al XVI-lea, revenirea la practica de la \u00eenceput, de a folosi p\u00e2ine dospit\u0103. Totu\u015fi, \u00een urma lucr\u0103rilor lui John Henry Newman, anglo-catolicii folosesc p\u00e2ine azim\u0103. Biserica reformat\u0103 folose\u015fte de asemenea p\u00e2ine nedospit\u0103.<\/p>\n

\u00cen ziua de ast\u0103zi, la nivel ecumenic, se admite urm\u0103toarea ipotez\u0103. Iisus ar fi s\u0103rb\u0103torit pa\u015ftile evreiesc cu adev\u0103rat, deci cu p\u00e2ine nedospit\u0103, \u00eens\u0103 \u00een mod anticipat, cu o zi \u00eenainte de data pa\u015ftilor. Drept aceea, felul p\u00e2inii nu mai pune problem\u0103 din punct de vedere teologic.<\/p>\n

Vinul<\/strong><\/p>\n

\u00cen mod normal, riturile bizantin, latin, ambrosian, mozarab, galic, asirian \u015fi anglican modern pun \u015fi pu\u0163in\u0103 ap\u0103 \u00een vin. Restul riturilor folosesc vin neamestecat. C\u00e2teva pic\u0103turi de ap\u0103 \u00een vin simbolizeaz\u0103 dumnezeirea \u015fi omenirea lui Iisus, dup\u0103 doctrina cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

Totu\u015fi, \u00eenc\u0103 \u00een Evul Mediu, \u00een ritul bizantin, potirul se punea pe o g\u0103leat\u0103 de c\u0103rbuni aprin\u015fi, pentru ca vinul euharistic s\u0103 fie cald, c\u0103ldura simboliz\u00e2nd via\u0163a. \u00cen ziua de ast\u0103zi se vars\u0103 c\u00e2teva pic\u0103turi de ap\u0103 cald\u0103 \u00een potir. Ritul armean, din contr\u0103, prescrie vinul \u00eenc\u0103lzit de foc drept materie invalid\u0103 sau cel pu\u0163in \u00eendoielnic\u0103.<\/p>\n

Ritul coptic a \u00eent\u00e2lnit, la un moment dat, o schimbare cu privire la vinul liturgic. Egiptul arab, musulman teocratic, interzicea b\u0103uturile alcoolice \u015fi cultura vinului. Ritul coptic a g\u0103sit o solu\u0163ie. Se luau stafide, ce se macerau \u00een ap\u0103 timp de o noapte, iar sucul rezultat era folosit drept vin liturgic.<\/p>\n

De obicei, vinul folosit e fermentat, dar gradul de fermentare n-a fost niciodat\u0103 o cauz\u0103 de discu\u0163ie.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu conciliul tridentin, ritul latin a pus o nou\u0103 problem\u0103: credincio\u015fii nu mai aveau dreptul de a se cumineca din potir, acesta fiind rezervat doar clerului. Dup\u0103 conciliul Vatican II, se permite din nou \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea sub ambele elemente, dar nu e o obliga\u0163ie. Dac\u0103 p\u00e2inea liturgic\u0103 nu mai pune probleme la nivel interconfesional, o problem\u0103 acut\u0103 la nivel ecumenic e lipsa de obligativitate de cuminecare a credincio\u015filor din potir \u00een Biserica roman\u0103.<\/p>\n

Istoric<\/strong><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al IV-lea, euharistia avea loc \u00een casele din ora\u015fe, \u00een noaptea \u00eentre s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u015fi duminic\u0103, dar \u00eentotdeauna av\u00e2ndu-l ca \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tor pe episcop. \u00cen Dacia apar horepiscopii, care slujesc liturghia la sate.<\/p>\n

To\u0163i cre\u015ftinii se cuminecau, apoi luau cu sine elementele euharistice, pentru a se cumineca \u00een familie \u00een timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii.<\/p>\n

Dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul persecu\u0163iilor, se zidesc biserici, iar templele p\u0103g\u00e2ne sunt transformate \u00een biserici. Astfel euharistia nu se mai s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een case, ci \u00een biserici. La prima parte a liturghiei particip\u0103 to\u0163i, dar la liturghia altarului particip\u0103 doar cei boteza\u0163i, f\u0103r\u0103 impedimente grave (cele trei p\u0103cate mortale: apostazia, uciderea, adulterul).<\/p>\n

Pentru prima dat\u0103 se pune problema cuminec\u0103rii zilnice. Apusenii, precum \u015fi cop\u0163ii, continu\u0103 cuminecarea zilnic\u0103, dar nimeni nu mai ia cuminec\u0103tura acas\u0103, ci se face liturghie zilnic, la biseric\u0103. R\u0103s\u0103ritenii, \u00een afar\u0103 de cop\u0163i, continu\u0103 liturghia doar o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dar nu se mai permite credincio\u015filor s\u0103 se cuminece acas\u0103.<\/p>\n

Papa Damaschin I, tot \u00een secolul IV, zide\u015fte o biseric\u0103 pe Catacomba Domi\u0163iliei. De aici se vor inspira episcopii din lumea \u00eentreag\u0103, pentru a zidi bisericile pe mormintele martirilor, sau cel pu\u0163in de a pune moa\u015fte sub masa altarului.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu secolul al VI-lea, papa Grigore I cel Mare Dialogul propune ca la liturghiile din zilele de luni, sau chiar \u015fi mai des, s\u0103 fie pomeni\u0163i \u00een cadrul liturghiei credincio\u015fii r\u0103posa\u0163i. Logica e urm\u0103toarea. \u00cen afara liturghiei, ne rug\u0103m Domnului, care e prezent cu duhul, dar la liturghie el e prezent \u015fi fizic, datorit\u0103 p\u00e2inii \u015fi vinului euharistic. De aceea trebuie a se folosi de acest prilej, pentru a-i \u00eencredin\u0163a Domnului pe cei vii \u015fi r\u0103posa\u0163i.<\/p>\n

Astfel, \u00eencep\u00e2nd cu aceast\u0103 perioad\u0103, momentul prefacerii, care pentru cre\u015ftini \u00eenseamn\u0103 rug\u0103ciunea \u00een cadrul c\u0103reia p\u00e2inea \u015fi vinul ar deveni trupul \u015fi s\u00e2ngele lui Iisus, e sim\u0163it ca fiind partea cea mai important\u0103 din liturghie.<\/p>\n

Datorit\u0103 cre\u015fterii num\u0103rului de peniten\u0163i, \u00een secolul al IX-lea credincio\u015fii ajung s\u0103 nu se mai cuminece, ci vin la liturghie doar pentru a se ruga, \u015fi eventual, pentru a vedea elementele euharistice \u00een m\u00e2inile preotului. Singurele focare unde credincio\u015fii se mai cuminec\u0103 des r\u0103m\u00e2n Egiptul, Etiopia \u015fi Muntele Atos. \u00cen rest, euharistia nu mai e perceput\u0103 ca un act (aspect dinamic), ci ca un obiect (aspect static); ca \u015fi cum s-ar face confuzie \u00eentre botez \u015fi apa botezului.<\/p>\n

Evul Mediu va provoca mari controverse cu privire la euharistie. Martin Luther folose\u015fte no\u0163iunea de impana\u0163iune: Christos \u00een p\u00e2ine, cu p\u00e2inea \u015fi sub p\u00e2ine. Pentru a riposta, Biserica Catolic\u0103 va folosi no\u0163iunea de transsubstan\u0163iere: substan\u0163a p\u00e2inii \u015fi a vinului devine substan\u0163a trupului \u015fi s\u00e2ngelui lui Christos. Biserica Anglican\u0103 ia termenul de transsubstan\u0163iere \u00een sens chimic, \u015fi o consider\u0103 supersti\u0163ie, dar continu\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een prezen\u0163a real\u0103 – fizic\u0103 – a lui Iisus \u00een elementele euharistice. La conciliul de la Ia\u015fi, ierarhii ortodoc\u015fi continu\u0103 folosirea cuv\u00eentului grecesc metabol\u00ea, spun\u00e2nd c\u0103 e acela\u015fi lucru cu transsubstan\u0163ierea. Ioan Calvin crede doar \u00eentr-o prezen\u0163\u0103 spiritual\u0103, pe c\u00e2nd celelalte curente protestante cred doar \u00eentr-un simbolism.<\/p>\n

Pentru Bisericile dinaintea Reformei, precum \u015fi pentru Bisericile anglican\u0103 \u015fi suedez\u0103, succesiunea apostolic\u0103 e esen\u0163ial\u0103 pentru validitatea euharistiei.<\/p>\n

\u00cen anii 1945, ieromonahul Gregory Dix a scos la iveal\u0103 aspecte noi despre euharistie, care vor influen\u0163a toat\u0103 teologia euharistic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Acestea au fost publicate \u00een \u00abThe Shape of the Liturgy\u00bb.<\/p>\n

Gregory Dix remarc\u0103 faptul urm\u0103tor. Cele patru narat\u0103ri biblice ale cinei celei de tain\u0103, precum \u015fi toate anaforele vechi folosesc fiecare c\u00e2te patru verbe, care nu sunt altceva dec\u00e2t cele patru momente importante ale liturghiei euharistice. Lu\u0103m pe r\u00e2nd cele patru narat\u0103ri biblice:<\/p>\n

Pe c\u00e2nd m\u00e2ncau ei, Iisus a luat o p\u00e2ine; \u015fi dup\u0103 ce a binecuv\u00eentat, a fr\u00e2nt-o, \u015fi a dat-o ucenicilor, zic\u00e2nd: \u00abLua\u0163i, m\u00e2nca\u0163i; acesta este trupul meu.\u00bb (Matei 26:26).<\/p>\n

Iisus a luat o p\u00e2ine; \u015fi, dup\u0103 ce a binecuv\u00eentat, a fr\u00e2nt-o, \u015fi le-a dat, zic\u00e2nd: ,,Lua\u0163i, m\u00e2nca\u0163i, acesta este trupul meu.\u00bb (Marcu 14:22).<\/p>\n

Apoi a luat p\u00e2ine, \u015fi, dup\u0103 ce a mul\u0163umit lui Dumnezeu, a fr\u00e2nt-o, \u015fi le-a dat-o zic\u00e2nd: ,,Acesta este trupul Meu, care se d\u0103 pentru voi; aceasta s\u0103 o face\u0163i \u00eentru pomenirea mea<\/strong>.“<\/p>\n

Domnul Iisus, \u00een noaptea \u00een care a fost v\u00e2ndut, a luat o p\u00e2ine, \u015fi, dup\u0103 ce a mul\u0163umit lui Dumnezeu, a fr\u00e2nt-o, \u015fi a zis: \u00abLua\u0163i, m\u00e2nca\u0163i; acesta este trupul meu, care se fr\u00e2nge pentru voi; aceasta s\u0103 o face\u0163i \u00eentru pomenirea Mea.\u00bb (I Cor 11:23-24).<\/p>\n

Deci liturghia euharistic\u0103 ar trebui s\u0103 se focalizeze pe patru momente: luarea darurilor de p\u00e2ine \u015fi vin, binecuv\u00e2ntarea sau mul\u0163umirea, fr\u00e2angerea \u015fi darea. \u00cen limbaj liturgic aceste patru momente ar fi: ofertoriul, anafora, fr\u00e2ngerea \u015fi cuminecarea. Aceast\u0103 structur\u0103 fiind cea mai larg acceptat\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi, o vom folosi \u00een articolul de fa\u0163\u0103.<\/p>\n

Structur\u0103<\/p>\n

Cele patru momente sunt prezente \u00een fiecare rit tradi\u0163ional. Potrivit fiec\u0103rui rit, aceste patru momente se \u00eembin\u0103 \u00een mod diferit.<\/p>\n

Ofertoriul
\nDarurile, preg\u0103tite \u00eenainte de liturghie.<\/p>\n

Ipolit de Roma \u00een \u00abTradi\u0163ia apostolic\u0103\u00bb, precum \u015fi Tertullian, ne descriu cum credincio\u015fii aduc p\u00e2inea \u015fi vinul, iar pre\u015fedintele adun\u0103rii \u2013 episcopul \u2013 le prime\u015fte din m\u00e2inile lor, pentru a le pune pe mas\u0103.<\/p>\n

Potrivit fiec\u0103rui rit, aceast\u0103 ceremonie se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een mod diferit. \u00cen mai multe rituri r\u0103s\u0103ritene, ofertoriul a fost deplasat de la locul lui obi\u015fnuit, pus fiind \u00eenaintea liturghiei cuv\u00eentului, \u00een cadrul unei ceremonii numite proscomidie. \u00cen anumite rituri nu se folosesc p\u00e2ini \u00eentregi ci, din cauza lipsurilor din Evul Mediu, se taie doar c\u00e2teva p\u0103rticele din p\u00e2ine. \u00cen ritul latin, de multe ori se aduc prefabricate, lucru cu care liturgi\u015ftii nu sunt de acord. Vezi \u015fi articolele principale: ofertoriu \u015fi proscomidie.<\/p>\n

Anafora<\/strong><\/p>\n

Anafora e o rug\u0103ciune lung\u0103, rostit\u0103 de pre\u015fedintele adun\u0103rii, \u00een cadrul c\u0103reia \u00eei mul\u0163ume\u015fte lui Dumnezeu pentru crea\u0163iune \u015fi pentru m\u00e2ntuire, pomenind de asemenea moartea \u015fi \u00eenvierea lui Iisus. De obicei, anaforelele con\u0163in un Sanctus, cuvintele instituirii (\u00abLua\u0163i, m\u00e2nca\u0163i… Lua\u0163i, be\u0163i…\u00bb), o epiclez\u0103, dar la aceast\u0103 regul\u0103 sunt excep\u0163ii. Vezi \u015fi articolul principal: anafor\u0103 (liturgic\u0103).<\/p>\n

Fr\u00e2ngerea<\/strong><\/p>\n

Aceasta poate fi mai mult sau mai pu\u0163in pus\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103. Datorit\u0103 faptului c\u0103 fr\u00e2ngerea p\u00e2inii e tocmai numele tainei (sacramentului), se \u00eencearc\u0103 o eviden\u0163iere a fr\u00e2ngerii p\u00e2inii euharistice.<\/p>\n

Cuminecarea<\/strong>
\nMetoda biblic\u0103 de cuminecare: a bea din potir.<\/p>\n

Cuminecarea poate fi f\u0103cut\u0103 \u00een mai multe moduri.<\/p>\n

Modul biblic \u015fi tradi\u0163ional e ca credincio\u015fii s\u0103 primeasc\u0103 p\u00e2inea euharistic\u0103 pe palmele \u00eencruci\u015fate, apoi s\u0103 bea din potir. Aceast\u0103 metod\u0103 e folosit\u0103 cel mai mult \u00een Bisericile protestante, anglican\u0103 \u015fi copt\u0103, \u015fi \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mic\u0103, \u00een Biserica romano-catolic\u0103.<\/p>\n

O alt\u0103 metod\u0103 este \u00eencingerea. Fie c\u0103 slujitorul \u00eencinge p\u00e2inea euharistic\u0103 \u00een vinul euharistic, \u00eentroduc\u00e2nd-o \u00een gura cuminecantului, fie c\u0103 credinciosul prime\u015fte pe palme p\u00e2inea, apoi o \u00eencinge el \u00eensu\u015fi \u00een potir, \u015fi astfel o consum\u0103. Aceast\u0103 metod\u0103 e cea mai practicat\u0103 \u00een Bisericile tradi\u0163ionale. \u00cen Bisericile ortodoxe de rit bizantin, e folosit\u0103 at\u00e2t la Ierusalim, c\u00e2t \u015fi \u00een Fran\u0163a. \u00cen Rom\u00e2nia, Biserica Greco-Catolic\u0103 folose\u015fte tot aceast\u0103 metod\u0103, mai pu\u0163in \u00een Maramure\u015f la ruteni.<\/p>\n

O a treia metod\u0103 e cuminecarea cu linguri\u0163a. Aceast\u0103 metod\u0103 se practic\u0103 mai cu seam\u0103 \u00een majoritatea Bisericilor ortodoxe de rit bizantin. Slujitorul pune p\u00e2inea euharistic\u0103 \u00een potir, apoi, cu o linguri\u0163\u0103, ia p\u0103rticele \u00eenmuiate, \u015fi se depune \u00een gura cuminecantului. \u00cen anumite \u0163\u0103ri, aceast\u0103 metod\u0103 e interzis\u0103 de c\u0103tre m\u0103surile sanitare civile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2nta Euharistie Aspect esential in cultul crestin, ajuta pe cei interesati sa faca pasi importanti in directia comuniunii cu Iisus Hristos… Pentru a avea eficienta sunt necesare unele conditii interioare si o serioasa pregatire energetica. Altfel, dupa cum stim, putine persoane pot spune ca traiesc cu adevarat aceasta taina crestina, iar lipsa pregatirii si a atitudinii interioare poate duce in derizoriu demersul practicantului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":278,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[48,44,46,47,45],"class_list":["post-253","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized","tag-biserica-ortodoxa","tag-euharistie","tag-isus-hristos","tag-liturghie","tag-trupul-si-sangele-domnului"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/253","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=253"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/253\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":363,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/253\/revisions\/363"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/media\/278"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=253"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=253"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isihasm.ro\/ortodox\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=253"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}