Metoda practica in meditatia isihasta
1. Se abordează o postură de meditaţie, fie ea chiar şi pe scaun, cu palmele orientate cu faţa în jos, pe genunchi. 2.
1. Se abordează o postură de meditaţie, fie ea chiar şi pe scaun, cu palmele orientate cu faţa în jos, pe genunchi. 2.
„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă…” „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă…” O formulare mai specială, diferită de metoda tradiţională, dar mai exactă, este „Doamne Iisuse Hristoase, dăruieşte-mi Graţia Ta Supremă…” Chiar și repetarea numelui „Iisus” este foarte eficientă din punct de vedere spiritual.
Primă etapă este numită metanoia, cuvânt grecesc tradus prin termenul „pocăinţă”, dar el înseamnă, propriu-zis, asceză purificatoare, iar această purificare şi focalizare a conştiinţei practicantului creştin este orientată la nivelul Inimii. Aici, făcând să coboare lin mintea în inimă, el va obţine o veritabilă osmoză între aceste două aspecte cumva polare ale fiinţei, ceea ce va trezi sufletul. Metanoia provine de la meta (întoarcere) şi de la noeo, care semnifică percepţia noastră despre realitate.
Rugăciunea este un procedeu simplu, care se bazează pe o axiomă pe care toţi practicanţii autentici o recunosc ca fiind adevărată: Dumnezeu sau Conştiinţa Supremă… chiar împlineşte cererile! Este adevărat, mai devreme sau mai târziu.
Adică ce rost are periplul unei fiinţe: naşterea, şcoala, căsătoria, angajarea şi munca, bătrâneţea şi decrepitudinea…unde duc acestea? Desigur, putem
De ce ar avea rost să urmărim să practicăm meditaţia isihastă ? Fiindcă, în această situaţie, putem obţine un efect spiritual foarte înalt cu un efort omenesc, pe care îl poate realiza oricine, indiferent de nivelul său spiritual, de starea interioară de moment, indiferent de aptitudinile mentale, spirituale şi indiferent de experienţa anterioară. În plus, acest tip de meditaţie care este, în mod fundamental, şi o rugăciune, permite accesul la o stare de spiritualitate în mijlocul vieţii şi trăirea vieţii ca o cale spirituală.
1. A trăi, simţi, gândi şi acţiona înţelegând că Dumnezeu este centrul Universului, că este omniprezent, omniscient şi omnipotent, deci
….Şi astfel a început pentru tânărul filozof o adevărată iniţiere în metoda rugăciunii isihaste. Primul sfat ce îi fusese dat se referea la stabilitate.